Treceți la conținutul principal

duminica de februarie

vant rece, taios. fulgi marunti, spulberati. cer mohorat. frig! vant din fatza, drum lung, asteptari in statiile ratb.
nu aveam deloc chef sa ies din casa, dar promisesem. nashul-dentist s-a dat peste cap sa imi aranjeze o intalnire cu un catindat (vad ca vrea neaparat sa ma marite), si ca sa scap de gura lui am acceptat. m-a enervat nashul-dentist, nu stiu de ce ma prezentase drept Livia si m-a rugat sa nu-l dau de gol, i-am zis ca n-am ce face, pe mine ma cheama Liuba, in final am acceptat sa zic ca asa imi zic ei, nashii. ce enervant, sa minti ca sa... ce? grrrrr!!! in fine, apare personajul, insotit de taica-sau, nashul face prezentarile inginer cutare cutare (fiul), doctor cutare cutare (tatal), la care eu ma prezint simplu liuba grecea. (ia mai lasati-ma cu rahaturi d-astea imi zic, in sinea mea, evident). sigur, toate presupunerile mele s-au adeverit in ce priveste catindatul... baiat bun, inteligent, dar nu-mi inspira nimic. mai interesant mi s-a parut taica-sau, desi urat si batran (ce rea sunt!). Am stat de vorba mult, am iesit si la o ciocolata calda la o cafenea in piata dorobanti... nu pot sa zic ca m-am plictisit, am vorbit multe chestii interesante... dar la ce bun... of, nu-mi inspira absolut nimic... poate gresesc, poate omul nu-i asa cum pare, dar... mi s-a parut cam moale... cam neinteresant... senzatia mea (of, ce rea sunt) e ca omul are nevoie de o mama mai degraba decat de o femeie (nevasta, iubita, ceva de genul asta). Or eu nu vreau de un copil de 38-39 de ani, ci un barbat, ce doamne-iarta-ma! Nu i-am zis asta... dar daca ne vom mai vedea va trebui sa-i zic, n-are rost sa se gandeasca la cine stie ce... Nu vreau sa ranesc pe nimeni, dar adevarul trebuie spus cat mai curand, cu menajamente, ca sa nu doara.
si, in plus fatza de asta... cand ma conducea la statia de autobuz am avut o foarte ciudata senzatie, ca alaturi de mine mergea altcineva, a trebuit sa ma uit la el ca sa imi dau seama ca nu-i asa. foarte ciudata senzatia... brrrr!!!
Etichete:

Comentarii

Mihai a spus…
Cand eram tanar, mi s-a intamplat, matusa, cum care, vesnica matusa, fata batrana, visatoare, dornica sa aduca fericirea copiilor, mi-a aranjat o intalnire. O chema Virginica si statea pe 1Mai. Bineinteles, cu o matusa! Ne-am vazut, cred ca ne-am placut, dar stii cum, ca doi amici. Au vorbit mult matusile. Noi ne zambeam cand ni se intalneau privirile. Am plecat cu matusa. Ne-am zambit si ne-am strans mainile camaradereste. Eram fericiti. Stiam ca nu ne vom revedea. Altfel, cine stie... Mi-e mila de matusi. Ele doresc numai binele.
Daca doresti sa mai vorbim, intra pe blogul meu. Eu sunt un mos cu memorie proasta!
22 februarie 2008 la 19:38
Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

muzici care ma obsedeaza

prima: Paranoid android , de Radiohead http://www.youtube.com/watch?v=szdWPWnnNls Paranoid Android Please could you stop the noise, I'm trying to get some rest From all the unborn chicken voices in my head What's that...? (I may be paranoid, but not an android) What's that...? (I may be paranoid, but not an android) When I am king, you will be first against the wall With your opinion which is of no consequence at all What's that...? (I may be paranoid, but no android) What's that...? (I may be paranoid, but no android) Ambition makes you look pretty ugly Kicking and squealing gucci little piggy You don't remember You don't remember Why don't you remember my name? Off with his head, man Off with his head, man Why don't you remember my name? I guess he does.... Rain down, rain down Come on rain down on me From a great height From a great height... height... Rain down, rain down Come on rain down on me From a great height From a great height... height.....
Trimiteți un comentariu
Citiți mai multe

Drumurile Deltei 2024. Brațul Chilia

Brațul Chilia este foarte pitoresc - multe meandre, vegetație multă, copaci, păsări, pășuni pe alocuri, ceva sate, Ucraina pe celălalt mal, puține bărci cu motor. Mergând cu nava clasică am făcut spre 6 ore. Am văzut portul Ismail - ditamai portul, cum ar fi la noi Constanța... Am plecat din Tulcea pe 25 septembrie, miercuri, către cel mai îndepărtat sat la care se poate ajunge pe brațul Chilia, cu Ucraina pe partea stângă și vărsarea în mare în față. Cu navele de stat în sezon ai un vapor (un fel de feribot) zilnic, iar în extrasezon, unul la două zile. Anul ăsta sezonul s-a lungit pâna la 1 octombrie. Ne-am plasat pe puntea de sus, ca să vedem pe unde mergem. Jos erau depozitate și diverse mărfuri și alimente, și colete (în satele astea nu vine curierul cu duba, aici vii la vapor și le preiei). Erau oameni și pe puntea de jos, erau și câteva femei nu foarte tinere, și câțiva bărbați tot așa. Toți aveau aspect de oameni din partea locului. Mai era o femeie mai tânără, cu d...
Trimiteți un comentariu
Citiți mai multe

draci de mare

A, nu, nu, nu e vorba de nervi. Sunt niste chestii, un soi de cochilii negre cam țepoase. Am găsit o grămadă pe plaja din 2 Mai. Habar n-am ce să fac cu ei, ca și cu pietrele bălțate pe care le-am adunat. Ce zi nebună, prima zi după mini-concediu! De unde cu o zi în urmă eram pe plajă și mă bălăceam la greu în apă, imediat ce-am ajuns la muncă - zbang! muncă pe brânci, am stat să terminăm tiparul pentru niște materiale urgente, care tot dădeau erori, și erau și ditamai chestiile de 2 metri una... da, am muncit de la 9 jumate dimineata... pana a doua zi la 1 noaptea. Eram cu toții zăbăuci, râdeam ca tâmpiții, ai fi jurat că suntem beți. Beți de muncă!
3 comentarii
Citiți mai multe