Excelenta versiunea simfonica! (parerea mea)
Azi am citit bloguri... interesante, diverse, cu personalitate. Le voi adauga in lista mea de linkuri. Interesant sa vezi cum percep altii viatza sau diferite aspecte ale ei, cum simt, cum se exteriorizeaza in scris, cum gandesc... Sigur, un blog e doar o imagine a unui om... Bunaoara, zilele astea am citit ce-am scris anul trecut... si ma gandeam.... oare cineva care nu ma cunoaste deloc dar mi-ar citi blogul ce imagine si-ar face despre mine? Ar fi relevanta? Ar fi realista? La fel sta treaba si-n cazul celorlalti necunoscuti pe care-i citesc. Cred ca un blog e o completare, nu un substitut. Poti cunoaste un om, dar daca mai si citesti ce scrie, asta iti da inca o perspectiva din care sa-l poti privi. Sau ca niste lentile prin care vezi brusc mai bine, mai descoperi ceva. Un zoom in (sau out). Un fel de inca o dimensiune. Asta am constatat din blogurile celor care-mi sunt prieteni.
Dar ca sa reiau ideea, azi citeam bloguri, multe bloguri, ale unor oameni complet necunoscuti, fiecare cu ideile, problemele, vietzile lor... Si m-am bucurat. Ca exista, dom'le inca destui oameni care gandesc! Ca sunt sau nu de acord cu felul in care gandesc, asta e irelevant. Sunt oameni care isi pun probleme, se agita, se intreaba, cauta raspunsuri, le gasesc sau nu, oameni care nu doar vietuiesc, in virtutea inertiei. Si ce-i asa deosebit in asta? Pai de ceva vreme am cunoscut din ce in ce mai multi oameni care nu-si mai puneau probleme, altele decat cele legate de viatza marunta, de zi cu zi, adica cumparaturi, masini, calculatoare, copii, sotz(ie)/iubit(a), eventual filme si desigur serviciu, serviciu, serviciu, bani, bani, obiecte, lupta pentru putere... si cam atat. chestii legare de confort personal, nimic mai mult. Nici un gand mai abstract, mai ne-functional, sau doamne fereste, artistic. Asa ca am de ce sa ma bucur. Anul trecut pe vremea asta, socoteam eu asa, in minte, ca dintre oamenii cunoscuti relativ recent, doar vreo 5-6 gandeau chestii mai altfel, restul de 100 sau mai mult... renuntasera sa "piarda vremea" gandind chestii fara utilitate imediata. Nu stiu, o fi legat de varsta... si de cat de haituit esti la serviciu... daca n-ai timp nici sa mori, cand sa ai vreme sa gandesti? Oricum, acum sunt bucuroasa. Oamenii gandesc inca!
Comentarii