Treceți la conținutul principal

sa inoti contra curentului

De cand am devenit cumva constienta de existenta mea am avut o dorinta ciudata, poate, din puctul de vedere al altora: sa fiu eu mai cu motz. Sa nu fiu ca altii. Mult mai tarziu, vorbind cu alti oameni, a vazut ca multi, foarte multi vor, dimpotriva, sa fie ca toata lumea! A fost un mare shoc pentru mine. Cum sa vrei sa fii un numeni, un/o oarecine?! Si totusi, lor le e bine... Mie nu, pentru ca eu sunt sincera cu mine, stiu cine sunt, ce vreau, ce imi trebuie, si nu fac compromisuri cu propria constiinta si viatza. Idealista, ar zice altii; nerealista; neadaptata, aeriana etc, etc. O fi oare atat de rau sa vrei sa fii tu insati/insuti, sa nu vrei sa fii "another brick in the wall"? Sa fii impacat cu propria-ti constiinta, chiar daca facand un compromis ti-ar fi mult mai bine? Sa faci numai ce stii ca e bine? Da, e greu, e foarte greu sa inoti contra curentului... Dar daca curentul asta, pe care multi il urmeaza, nu duce spre ceva bun, daca spiritul de turma te duce aiurea? Asa ca eu, in ciuda scepticilor, continui sa cred ca e mai bine sa gandesti cu propria-ti minte, sa nu te iei dupa altii, si sa faci pe cat poti ceea ce stii ca e bine. Voi inota in continuare spre un tzarm ipotetic, chiar daca pentru a ajunge acolo voi inota contra curentului.

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Drumurile Deltei 2024. Brațul Chilia

Brațul Chilia este foarte pitoresc - multe meandre, vegetație multă, copaci, păsări, pășuni pe alocuri, ceva sate, Ucraina pe celălalt mal, puține bărci cu motor. Mergând cu nava clasică am făcut spre 6 ore. Am văzut portul Ismail - ditamai portul, cum ar fi la noi Constanța... Am plecat din Tulcea pe 25 septembrie, miercuri, către cel mai îndepărtat sat la care se poate ajunge pe brațul Chilia, cu Ucraina pe partea stângă și vărsarea în mare în față. Cu navele de stat în sezon ai un vapor (un fel de feribot) zilnic, iar în extrasezon, unul la două zile. Anul ăsta sezonul s-a lungit pâna la 1 octombrie. Ne-am plasat pe puntea de sus, ca să vedem pe unde mergem. Jos erau depozitate și diverse mărfuri și alimente, și colete (în satele astea nu vine curierul cu duba, aici vii la vapor și le preiei). Erau oameni și pe puntea de jos, erau și câteva femei nu foarte tinere, și câțiva bărbați tot așa. Toți aveau aspect de oameni din partea locului. Mai era o femeie mai tânără, cu d...

draci de mare

A, nu, nu, nu e vorba de nervi. Sunt niste chestii, un soi de cochilii negre cam țepoase. Am găsit o grămadă pe plaja din 2 Mai. Habar n-am ce să fac cu ei, ca și cu pietrele bălțate pe care le-am adunat. Ce zi nebună, prima zi după mini-concediu! De unde cu o zi în urmă eram pe plajă și mă bălăceam la greu în apă, imediat ce-am ajuns la muncă - zbang! muncă pe brânci, am stat să terminăm tiparul pentru niște materiale urgente, care tot dădeau erori, și erau și ditamai chestiile de 2 metri una... da, am muncit de la 9 jumate dimineata... pana a doua zi la 1 noaptea. Eram cu toții zăbăuci, râdeam ca tâmpiții, ai fi jurat că suntem beți. Beți de muncă!

Accidentul - 31 iulie 2011

Pentru că multă lume s-a întrebat ce s-a întâmplat, cum... scriu aici, separat cum a fost accidentul, așa cum l-am văzut și simțit eu. 31 iulie 2011 (...) Drumul spre casă era lung, se făcuse mai târziu decât ne-am fi dorit noi (în jor de ora 5, cred). Alex ne-a dus, la ieșirea din Piatra, pe alt drum decât veniserăm, ca să vedem și ală parte a orașului. Mi-a rămas oricum amintirea unui oraș plăcut, curat și destul de viu. Și-am mers ce-am mers, am ajuns la Bacău, ni se făcuse foame... am oprit într-un centru comercial de la marginea orașului să ne luăm ceva de halit... Voiam un sandwich, ceva, dar erau cam dubioase, iar unde arăta bine avea un sos despre care vânzătoarele n-au vrut să spună ce conține. Așa că am luat niște pachete de pufuleți. 2 Gusto și 2 Tip, ca să vedem care-or fi mai buni. Ne-am urcat și-am început să devorăm la pufuleți. Haliserăm câte o pungă din fiecare când Alex, uitându-se la oră, ne-a întrebat cum vrem să ajungem, repede sau nu contează? (Cred ca come...