Treceți la conținutul principal

Cugetări din puțul gândirii

Multe gânduri amestecate mi-au tropăit prin minte în ultimele săptămâni. 

Neclare, haotice, contradictorii, bătându-se cap în cap cu diverse stări. Mi-era ba bine, ba rău, ba veselă ba depresivă, nehotărâtă în ultimul hal, ba ofticată la culme, ba întoarsă pe dos. Ba hotărâm ceva, ba invers, parcă curenți contrarii mă purtau prin vârtejuri de gândire și simțire de nu mai aveam idee care e susul și care josul, ce se întâmplă, unde naiba sunt în lumea asta... d-astea. 
Momente de acalmie, când toată vâltoarea se liniștea și gândurile se decantau... În câteva astfel de momente am dat nas în nas cu diversele iluzii, cu așteptările deșarte, cu realitatea crudă, cu confruntarea cu erorile mele străvechi de judecată, cu proprii-mi demoni ce se tot disimulau artistic printre gânduri...

Cea mai recentă confruntare a fost cu sentimentul de "da' pe mine de ce nu mă băgați în seamă, ce-aveți cu mine", o, atât de cunoscut și de prezent din copilărie - starea asta prezentă încă din clasele primare... Un demon mic și al dracului (he he) de rezistent. Cam dură experiență, dar a fost necesar să fie consumată complet pentru decantare... 

Acum e liniște. Nu îmi dau seama cât de durabilă e... Singurul lucru cert e că sunt ceva mai conștientă de propriile-mi erori și slăbiciuni, dar și de mine cu și fără eul despotic... Să nu judeci... Să nu compari... 

Greu... 
Să vedem ce-o mai fi. 

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

draci de mare

A, nu, nu, nu e vorba de nervi. Sunt niste chestii, un soi de cochilii negre cam țepoase. Am găsit o grămadă pe plaja din 2 Mai. Habar n-am ce să fac cu ei, ca și cu pietrele bălțate pe care le-am adunat. Ce zi nebună, prima zi după mini-concediu! De unde cu o zi în urmă eram pe plajă și mă bălăceam la greu în apă, imediat ce-am ajuns la muncă - zbang! muncă pe brânci, am stat să terminăm tiparul pentru niște materiale urgente, care tot dădeau erori, și erau și ditamai chestiile de 2 metri una... da, am muncit de la 9 jumate dimineata... pana a doua zi la 1 noaptea. Eram cu toții zăbăuci, râdeam ca tâmpiții, ai fi jurat că suntem beți. Beți de muncă!

Pasul Rotunda și cabana Croitor. Și camparea la Lala Mică

După o zi lungă pe drumuri (am pornit pe la 9 din București cu 3 mașini și am ajuns pe înserate la destinație, mergând pe partea cu Moldova - am fost nițel terorizată când mi-am dat seama că mergem tot pe drumul pe care a fost accidentul lui Alex) am ajuns la Cîrlibaba, de unde se făcea drumul spre pasul Rotunda. Am bâjbâit foarte puțin și am găsit urcările spre cabană. Se ajunge cu mașina. Era destul de plină cabana, dar băieții vorbiseră deja și știam că avem locuri în anexă iar în rest ne bazam pe corturi. Vestea bună a fost că mai era liberă o cameră în cabană, în care intrai din sala de mese. Pot spune că a fost de-a dreptul boierie. Cabanierul e un nene de treabă, ne-a  ajuat cu informații, ne-a adus și lemne pentru focul de tabără - am făcut focul în afara cabanei, pe vatra deja amenajată, înconjurată de băncuțe, care ne-au servit și de masă pentru prima noastră masă de drumeți cu conserva în spinare. Până am fiert apa pentru supe s-a lăsat și întunericul și cabanierul ne

Călătorii cu Terra Incognita

De vreo un an jumate, ba chiar mai mult - de prin septembrie 2014 - am început să merg în excursii cu Terra Incognita . Am fost şi în excursii de o zi, şi de două, și de trei, am fost şi la teatru, şi la muzee, la operă... Am şi ratat multe excursii, că-s multe, ai de unde alege, numai timp şi bani să ai . Despre ele am scris la momentul respectiv, se găsesc pe blog la căutare după "Terra". Până să dau de ei, prin Elena, habar nu aveam că există astfel de grupuleţe care se organizează pentru excursii. Ar fi un soi de ieşiri cu prietenii pe care încă nu-i cunoşti. Da, pentru că inevitabil, dacă nu eşti asocial sau antisocial, te împrieteneşti măcar cu câţiva oameni. Aşa a fost pentru mine şi Elena în prima excursie. O ştiam doar pe ea, ea îl ştia oarecum, mai mult din auzite, ca prieten de familie, pe Răzvan - organizatorul principal. Şi prima excursie a fost în Ciucaş, la Cabana Ciucaş. Cu un pic de urcare pe drum forestier până la cabană şi cu urcat apoi pe vârful Ciucaş