Opereta nu prea e genul meu de muzică. Aşa mi-a rămas de prin copilărie, când mai vedeam pe vremea lui Ceaşcă câte o operetă şi mă enerva şi mă plictisea. Cu opera nu am simțit chiar la fel, ăia măcar cântau non-stop. La operetă ba cântau ba vorbeau, cred că de aia nici musicall-urile nu îmi plac.
Daar iată că acum, la această gală am văzut că nu îmi displace aşa tare cum credeam. Chiar dacă a fost o colecție de arii din operete româneşti - de foarte multe nici măcar nu auzisem, ce să zic de cunoscut linia melodică.
A fost interesant şi pentru că a fost variat, au fost şi arii mai vioaie, şi arii mai lirice, soliştii unii cu voce mai puternică alții mai firavi în voce, care cu prezență scenică mai acaparatoare, care mai reținuți... Au fost intercalate şi momente coregrafice... Ce mai a fost un amalgam, dar unul reuşit. În cele 3 ore nu am reuşit să mă plictisesc
Comentarii