Treceți la conținutul principal

Picnic mic

Și cum mi-am propus să nu mai las să treacă timp să se aștearnă praful și uitarea pe întâmplări... iată scriu, aproape live, relatări de la micul picnic - căruia îi prevăd un mare viitor - prevăzut pentru duminica asta minunată de 3 aprilie. S-a iscat vumva ideea mai în glumă mai în serios, de a purcede la un picnic pe lista de discuții a fidelilor adepți ai excursiilor cu Terra. Și cineva a luat-o în serios și a zis păi ia chiar să facem asta. Rucsandra. Și, ca toate ideile bine, a prins rădăcini, lumea a percutat și s-a întâmplat. A fost cu permutare le locație, că întâi se vorbea de Mogoșoaia... în cele din urmă, cu ajutorul prognozei, am ajuns la Tineretului...
Devi iată-ne la 12 la ieșirea de la Brâncoveanu, adunându-ne ușor,ușor. Care după excursia la Constanța, care după băute... deci majoritar loviți în aripă. Dar soarele ne-a înviorat sau măcar ideea de a moțăi pe o pătură, pe iarbă, la aer și la soare.  După o siestă la gura metroului pe băncuțele de lângă taverna racilor ambulantă în așteptsrea întârziaților, am pornit-o prin orășelul copiilor către lac. Ne-am aprovizionat cu de-ale gurii și, după ce ne-a ajuns din urmă și Andrei, am ajuns la lac, ne-am întins păturile pe un versant însorit și am început prin a hali ce ne luaserăm, apoi am stins cu beri. După care soarele ne încălzea... ne cam trăgea la somn... a ajuns și Mihaela cât să ne vadă, să schimbăm câteva vorbe șiapoi să plece mai departe... era așa de bine și plăcut la soare... a ajuns în cele din urmă și Elena cu Dominika... numai bine că eu mă căram. Au fost multe caterinci, ce mai, super atmosferă!
Cum am zis prevăd un mare viitor ideii de picnic!

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Drumurile Deltei 2024. Brațul Chilia

Brațul Chilia este foarte pitoresc - multe meandre, vegetație multă, copaci, păsări, pășuni pe alocuri, ceva sate, Ucraina pe celălalt mal, puține bărci cu motor. Mergând cu nava clasică am făcut spre 6 ore. Am văzut portul Ismail - ditamai portul, cum ar fi la noi Constanța... Am plecat din Tulcea pe 25 septembrie, miercuri, către cel mai îndepărtat sat la care se poate ajunge pe brațul Chilia, cu Ucraina pe partea stângă și vărsarea în mare în față. Cu navele de stat în sezon ai un vapor (un fel de feribot) zilnic, iar în extrasezon, unul la două zile. Anul ăsta sezonul s-a lungit pâna la 1 octombrie. Ne-am plasat pe puntea de sus, ca să vedem pe unde mergem. Jos erau depozitate și diverse mărfuri și alimente, și colete (în satele astea nu vine curierul cu duba, aici vii la vapor și le preiei). Erau oameni și pe puntea de jos, erau și câteva femei nu foarte tinere, și câțiva bărbați tot așa. Toți aveau aspect de oameni din partea locului. Mai era o femeie mai tânără, cu d...

draci de mare

A, nu, nu, nu e vorba de nervi. Sunt niste chestii, un soi de cochilii negre cam țepoase. Am găsit o grămadă pe plaja din 2 Mai. Habar n-am ce să fac cu ei, ca și cu pietrele bălțate pe care le-am adunat. Ce zi nebună, prima zi după mini-concediu! De unde cu o zi în urmă eram pe plajă și mă bălăceam la greu în apă, imediat ce-am ajuns la muncă - zbang! muncă pe brânci, am stat să terminăm tiparul pentru niște materiale urgente, care tot dădeau erori, și erau și ditamai chestiile de 2 metri una... da, am muncit de la 9 jumate dimineata... pana a doua zi la 1 noaptea. Eram cu toții zăbăuci, râdeam ca tâmpiții, ai fi jurat că suntem beți. Beți de muncă!

aberatii - iluzia unei insule

"iluzia unei insule". Am reascultat de curand cantecul asta al lui Vali Sterian... E sinistru, macabru, cum vrei sa-i spui, dar imi place... mult... nu stiu de ce... "http://www.radio3net.ro/artisti.php?str=iluzia+unei+insule&mode=piesa&cx=search#p_player116" ... "... Nu-ti face probleme, e mijlocul verii/ E mijlocul iernii, ciudata poveste / Iar cand vei urca e-n zadar sa te sperii / Trasura ca moarta parandu-ti ca este... / E numai iluzie, dincolo-s eu / Te-astept cu faclii 4600 / Zadarnic te sperii ca ninge mereu / Ca strajile drumului fumega mute / E numai iluzie, dincolo-s eu / Te-astept cu faclii 4600..." Cam ciudat pentru o optimista (dar oare chiar sunt o optimista? hmmm... mai degraba realista...) sa guste cantece/poezii asa de triste.. Si totusi, tare-mi place... Dar cred ca daca as fi citit inainte poezia, fara sa ascult inainte cantecul, nu mi-ar fi placut... Dar ce ar fi binele fara rau, bucuria fara tristete, optimismul fara pesimism,...