Treceți la conținutul principal

O zi de marti

Dacă e marţi, e şedinţă. Asta de trei săptămâni încoace. În prima ni s-a spus ca situaţia e mov, că până la sfârşitul anului trebuie să devenim rentabili, că nea Bobby nu ne mai finanţează, că urmează taieri de costuri şi fel de fel de măsuri. Că tre' să vină tot ziaristu' de la 10, că tre' să scrie mai mult etc etc. Şi că trebuie să completăm cu to(n)ţii un chestionar care să-i ajute să ia decizii pentru îmbunătăţirea activităţii etc. Şedinţa 2 - băiatu' de la personal a spus în două cuvinte cam ce puncte comune au reieşit din chestionare (adica exact platitudinile şi răspunsurile date ca sa fie date). Apoi ză big boss ne-a zis care-s primele măsuri... chestii drăguţe care sigur le-au "plăcut" ziariştilor de la EVZ (ediţia de duminică la care tre' să scrie toţi, luatul celei de-a doua zi libere prin rotaţie, creşterea numărului de pagini pentru justificarea creşterii preţului). Şi asigurarea fluxului continuu la online. Ei, şi ieri, a treia şedinţă. La care ne-a anunţat că se fac concedieri. Şoferii, toată corectura şi secretarii de redacţie. Iar şefuleţii intermediari au fost degradaţi la statului de redactori, cu leafă mai mică şi normă la scris. Cică mai urmează măsuri şi şedinţe viitoare... Pentru fiecare angajat se va stabili o parte fixă a salariului şi una variabilă. Aia variabilă va fi acordată în funcţie de îndeplinirea normelor. Care norme se vor stabili ulterior, dar până la începutul lui iunie.

Update. Azi a început să plouă cu demisii. Pen' că până luni, cei nemulțumiți de schimbările preconizate sau deja întâmplate pot să-și dea demisia și să plece în aceleași condiții cu cei restructurați - adică cu banii pe luna in curs si doua salarii compensatorii.

Bilant provizoriu: de la EVZ au demisionat circa 15 oameni.

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Drumurile Deltei 2024. Brațul Chilia

Brațul Chilia este foarte pitoresc - multe meandre, vegetație multă, copaci, păsări, pășuni pe alocuri, ceva sate, Ucraina pe celălalt mal, puține bărci cu motor. Mergând cu nava clasică am făcut spre 6 ore. Am văzut portul Ismail - ditamai portul, cum ar fi la noi Constanța... Am plecat din Tulcea pe 25 septembrie, miercuri, către cel mai îndepărtat sat la care se poate ajunge pe brațul Chilia, cu Ucraina pe partea stângă și vărsarea în mare în față. Cu navele de stat în sezon ai un vapor (un fel de feribot) zilnic, iar în extrasezon, unul la două zile. Anul ăsta sezonul s-a lungit pâna la 1 octombrie. Ne-am plasat pe puntea de sus, ca să vedem pe unde mergem. Jos erau depozitate și diverse mărfuri și alimente, și colete (în satele astea nu vine curierul cu duba, aici vii la vapor și le preiei). Erau oameni și pe puntea de jos, erau și câteva femei nu foarte tinere, și câțiva bărbați tot așa. Toți aveau aspect de oameni din partea locului. Mai era o femeie mai tânără, cu d...

draci de mare

A, nu, nu, nu e vorba de nervi. Sunt niste chestii, un soi de cochilii negre cam țepoase. Am găsit o grămadă pe plaja din 2 Mai. Habar n-am ce să fac cu ei, ca și cu pietrele bălțate pe care le-am adunat. Ce zi nebună, prima zi după mini-concediu! De unde cu o zi în urmă eram pe plajă și mă bălăceam la greu în apă, imediat ce-am ajuns la muncă - zbang! muncă pe brânci, am stat să terminăm tiparul pentru niște materiale urgente, care tot dădeau erori, și erau și ditamai chestiile de 2 metri una... da, am muncit de la 9 jumate dimineata... pana a doua zi la 1 noaptea. Eram cu toții zăbăuci, râdeam ca tâmpiții, ai fi jurat că suntem beți. Beți de muncă!

Accidentul - 31 iulie 2011

Pentru că multă lume s-a întrebat ce s-a întâmplat, cum... scriu aici, separat cum a fost accidentul, așa cum l-am văzut și simțit eu. 31 iulie 2011 (...) Drumul spre casă era lung, se făcuse mai târziu decât ne-am fi dorit noi (în jor de ora 5, cred). Alex ne-a dus, la ieșirea din Piatra, pe alt drum decât veniserăm, ca să vedem și ală parte a orașului. Mi-a rămas oricum amintirea unui oraș plăcut, curat și destul de viu. Și-am mers ce-am mers, am ajuns la Bacău, ni se făcuse foame... am oprit într-un centru comercial de la marginea orașului să ne luăm ceva de halit... Voiam un sandwich, ceva, dar erau cam dubioase, iar unde arăta bine avea un sos despre care vânzătoarele n-au vrut să spună ce conține. Așa că am luat niște pachete de pufuleți. 2 Gusto și 2 Tip, ca să vedem care-or fi mai buni. Ne-am urcat și-am început să devorăm la pufuleți. Haliserăm câte o pungă din fiecare când Alex, uitându-se la oră, ne-a întrebat cum vrem să ajungem, repede sau nu contează? (Cred ca come...