Trei zile de concediu, rest de anu' trecut. Joia trecută, marțea și joia asta. Luate așa împrăștiate pentru că la noi aproape toată lumea era în concediu, și mi-am zis ca măcar din două-n două zile sa fiu pe-acolo, ca reprezentant al departamentului. Joia trecuta am fost la Ploiești, să vizionăm filmul "Portretul luptătorului la tinerețe", marți am făcut o mare plimbare prin parc și apoi o vizită la Afi Cotroceni ca să-i prezint maică-mi magazine de încălțăminte, doar-doar și-o găsi ceva să-i placă și să fie comod. Ieri - am ieșit cu rolele în parc și m-am dat cu ele îndelung. Parcă-parcă încep să simt o ușoară febră musculară. Dar a fost tare bine! Mi-am promis ca anul ăsta să merg cu ele cât de des pot. Am avut baftă de vreme bună, însorită. Iarbă înverzită, flori, cântec de păsări, zbor de gâze, vânt transparent, tufe și pomi îmbobociți și gata să lanseze salve de artificii florale.
Brațul Chilia este foarte pitoresc - multe meandre, vegetație multă, copaci, păsări, pășuni pe alocuri, ceva sate, Ucraina pe celălalt mal, puține bărci cu motor. Mergând cu nava clasică am făcut spre 6 ore. Am văzut portul Ismail - ditamai portul, cum ar fi la noi Constanța... Am plecat din Tulcea pe 25 septembrie, miercuri, către cel mai îndepărtat sat la care se poate ajunge pe brațul Chilia, cu Ucraina pe partea stângă și vărsarea în mare în față. Cu navele de stat în sezon ai un vapor (un fel de feribot) zilnic, iar în extrasezon, unul la două zile. Anul ăsta sezonul s-a lungit pâna la 1 octombrie. Ne-am plasat pe puntea de sus, ca să vedem pe unde mergem. Jos erau depozitate și diverse mărfuri și alimente, și colete (în satele astea nu vine curierul cu duba, aici vii la vapor și le preiei). Erau oameni și pe puntea de jos, erau și câteva femei nu foarte tinere, și câțiva bărbați tot așa. Toți aveau aspect de oameni din partea locului. Mai era o femeie mai tânără, cu d...
Comentarii