Treceți la conținutul principal

intamplarea



toata ziua am fost cam abatuta... in plus, mi-a mers prost la serviciu, am gresit ceva, dar din fericire s-a rezolvat fara scandal... la un moment dat a plouat si am anulat o intalnire... am stat peste program pentru ca nu stiu ce nu iesea in tipografie pe niste fisiere trimise de mine... m-am decis s-o iau spre casa prin parc... soare, placut, lumina aurie... la pescarus o muzica de promenada... era placut la umbra... eram cufundata in gandurile mele apasatoare ca niste nori de ploaie... la iesirea dinspre triumf era aglomeratie de motociclete (se pare ca miercuri au zi de iesit in parc oamenii), asa ca dau sa ocolesc imbulzeala de pe centru, si o iau pe langa vechea terasa... o voce ma striga... era domi, cel mai vechi si bun prieten al meu... ce faci aici? in drum spre casa, zic eu... si te grabesti?... nu... m-am bucurat, ca de mult nu mai apucaseram noi sa vorbim ca pe vremuri ce toate cele, de iubirile noastre nefericite, de cum mai suntem fiecare in acest moment... am vorbit (mai mult el, ca de obicei) despre ce ne apasa sufletul... pret de-o bere... intre timp l-a sunat un alt prieten de-al lui, emil, si ne-am intalnit si cu el si sotia pe malul lacului... cat ei vorbeau de-ale lor, domi mi-a dat pe mana aparatul sau foto, iar eu atat asteptam! pacat ca nu stiu inca ce se poate obtine, dar sper ca au iesit cateva poze chiar interesante... ei s-au mai oprit la o bere, eu am fugit acasa, ca se facuse tarziiiiu, trecuse si amurgul, era deja sera albastra... cu luna noua, cateva stele si cativa nori... acasa, pe strada, cam bezna... pana de curent... am orbecait pana la usa... in cateva minute a venit si curentul...
dincolo de toate astea... ce inseamana coincidenta... eu simteam nevoia sa vorbesc si sa-mi iau gandurile de la problemele mele... la fel si el... spunea ca se gandise sa ma sune, dar cum io de obicei nu prea percutez la chestii d-asea pe nepusa masa, renuntase la idee, gandindu-sa ca oi fi deja acasa... si iata ca ne-am intalnit, fara sa ne fi propus... mie mi-a facut bine sa stau de vorba cu el... mi-a alungat gandurile negre si starea de nemultumire acuta si de "traiesc fara nici un rost"... ce inseamna sa mai schimbi din cand in cand o vorba sincera, si din suflet cu un prieten adevarat... nimic nu se schimba, dar ti-e mai bine, pur si simplu.
Ca sa descriu cumva ziua de azi... ar fi cam asa... valuri intunecate pe luciul sufletului meu, framantat de un vant marunt si obositor... caldura... viata inutila... tristete... lumina aurie... miros verde, de racoare... prieteni... amurg... lumina... valuri mov-grena-argintii... luna prin salcii... dupa intuneric se face candva si lumina...

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

muzici care ma obsedeaza

prima: Paranoid android , de Radiohead http://www.youtube.com/watch?v=szdWPWnnNls Paranoid Android Please could you stop the noise, I'm trying to get some rest From all the unborn chicken voices in my head What's that...? (I may be paranoid, but not an android) What's that...? (I may be paranoid, but not an android) When I am king, you will be first against the wall With your opinion which is of no consequence at all What's that...? (I may be paranoid, but no android) What's that...? (I may be paranoid, but no android) Ambition makes you look pretty ugly Kicking and squealing gucci little piggy You don't remember You don't remember Why don't you remember my name? Off with his head, man Off with his head, man Why don't you remember my name? I guess he does.... Rain down, rain down Come on rain down on me From a great height From a great height... height... Rain down, rain down Come on rain down on me From a great height From a great height... height.....

Drumurile Deltei 2024. Brațul Chilia

Brațul Chilia este foarte pitoresc - multe meandre, vegetație multă, copaci, păsări, pășuni pe alocuri, ceva sate, Ucraina pe celălalt mal, puține bărci cu motor. Mergând cu nava clasică am făcut spre 6 ore. Am văzut portul Ismail - ditamai portul, cum ar fi la noi Constanța... Am plecat din Tulcea pe 25 septembrie, miercuri, către cel mai îndepărtat sat la care se poate ajunge pe brațul Chilia, cu Ucraina pe partea stângă și vărsarea în mare în față. Cu navele de stat în sezon ai un vapor (un fel de feribot) zilnic, iar în extrasezon, unul la două zile. Anul ăsta sezonul s-a lungit pâna la 1 octombrie. Ne-am plasat pe puntea de sus, ca să vedem pe unde mergem. Jos erau depozitate și diverse mărfuri și alimente, și colete (în satele astea nu vine curierul cu duba, aici vii la vapor și le preiei). Erau oameni și pe puntea de jos, erau și câteva femei nu foarte tinere, și câțiva bărbați tot așa. Toți aveau aspect de oameni din partea locului. Mai era o femeie mai tânără, cu d...

draci de mare

A, nu, nu, nu e vorba de nervi. Sunt niste chestii, un soi de cochilii negre cam țepoase. Am găsit o grămadă pe plaja din 2 Mai. Habar n-am ce să fac cu ei, ca și cu pietrele bălțate pe care le-am adunat. Ce zi nebună, prima zi după mini-concediu! De unde cu o zi în urmă eram pe plajă și mă bălăceam la greu în apă, imediat ce-am ajuns la muncă - zbang! muncă pe brânci, am stat să terminăm tiparul pentru niște materiale urgente, care tot dădeau erori, și erau și ditamai chestiile de 2 metri una... da, am muncit de la 9 jumate dimineata... pana a doua zi la 1 noaptea. Eram cu toții zăbăuci, râdeam ca tâmpiții, ai fi jurat că suntem beți. Beți de muncă!