micutze aberatzii

ploaie staruitoare, aglomeratie de masini, balti, criza, indesign, manuale, traduceri, contradictii, raceala, avon, triluri de pasari, veverite, zvonuri alarmiste, frig, ninsoare, transpiratie, fervex, chiul de la dans, vodafone, clal, telefoane, facturi, asigurari, musaca, supa-crema de legume, portative muzicale, machete, reclame, ing, libra, comenzi, livrari, interviuri, iarba usor inverzita, aburi pe geam, inghesuiala in 41, vizite esuate, ocr, kaufland, cora, penny, papusi, rupere de turta, proteste, petitii, buget, guvern, haos...

In ultima vreme s-au bagat in raza atentiei mele tot soiul de chestii alarmante. In afara de mult-blamata CRIZA pe care dau cu totii vina pentru orice mizerie pe care o fac... A circulat textul faimoasei legi (Legea nr. 298/2008 privind retinerea datelor generate sau prelucrate de furnizorii de servicii de comunicatii electronice) care face praf intimitatea personala fie ca vorbesti prin telefon, fie pe mail, fie ca navighezi pe net... De altfel si la noi au fost niste valuri, dinspre IT... A, si astazi, Apelul Parintelui Iustin Parvu ... habar n-aveam ca se "coace" folosirea cipurilor biometrice. Sub aparenta de grija pentru cetatean... de protejare (de parca ar interesa pe vreun politician binele fiecarui om!), de fapt se va sti intotdeauna unde esti, ce faci, poate si ce vorbesti (ca de, cipu' e inteligent, poate face ce-l vor cei ce-l produc/proiecteaza). Prin urmare, o gramada de chestii naspa, care tot vin sa iti restranga spatiul si timpul tau privat. sa nu mai fi...

From Revelion 2009 Arcus 13.01.2009 17:06 Arcus, Covasna. Langa Sfantu Gheorghe. Un loc unde-am petrecut schimbarea lui 2007 in 2008 , si acum preschimbarea lui 2008 in 2009 . Aceeasi gazda primitoare si deschisa, acelasi tablou From Revelion la Arcus 2008 in sala de mese... Unii dintre participanti au fost aceiasi, altii s-au schimbat. Ale vietii valuri! Aici m-am intrerupt alaltaieri, cand am inceput sa scriu despre Arcus. Si mi-au zburat din minte vorbele de insirat in continuare. Dar asta n-are importantza prea mare. Alaltaieri era alaltaieri, azi e azi. Liuba de revelionul trecut era putin diferita de Liuba de revelionul asta. Anul trecut, adica trecerea de la 2007 la 2008 a fost un adevarat nou inceput. In prima zi de munca ma duceam la un nou loc de munca, unde toate urmau sa fie neasteptat de bune... Si intr-adevar, desi cateva luni aveam indoieli de genul "e prea bine ca sa fie adevarat", s-a dovedit ca a fost un inceput excelent, o schimbare radicala si mai mult de...

Azi am fost nevoita sa vin devreme la munca. Nu c-as fi avut ceva arrrzator de facut, dar trebuia sa fac figuratie. Prin urmare, ziua a inceput devreme, la 9, si se va sfarsi numai d-zeu stie cand... astept paginile si ma plictisesc. afara ninge, prima ninsoare adevarata in Bucuresti pe anu' asta. iar io astept redactorii sa aduca articole, astept it-ul sa imi reinstaleze cs3-ul... si astept, si nimic. si-atunci ma apuc de citit bloguri. si citesc, unele, altele... si imi dau seama si de ce eu n-am mai scris asa cum scriam pe vremuri, bloguri de stare, de ganduri de framantari... e si bloggingul asta mai mult sau mai putin un surogat pentru viata reala, ca multe altele... e si o nevoie de a te exprima... cand te simti cam invizibil pentru lumea inconjuratoare... chiar ma miram, de ce nu mai am acea nevoie imperioasa de a-mi asterne gandurile in ordine, alb pe negru, sa le vad, sa le recunosc, sa le intorc pe fatza si pe dos... pai daca am cui le spune, cu cine sa le intorc pe fatza...

"Frana pe dreapta!"... infig cu tarie bocancul in zapada, ma rog, ambii bocanci la inceput, pana m-am prins cum e cu directia la sanius... "stanga, stanga!" alunecam cu viteza la vale, in curba, punem frana, zapada sare, raschetata de bocanc... "stanga, dominic, ce faci?!" striga alex, sef de sanie... rapa cu brazi coplesiti de zapada ne pandea de pe margini la fiecare viraj... Ei, si cam la modul asta s-a desfasurat prima mea coborare pe o sanie de dupa copilarie. Stiu ca ma dadeam cu sania candva, demult prin bucuresti, pe derdelusurile de pe marginea strazii si din dosul blocului de pe stefan cel mare, de la lizeanu, cand locuiau acolo unchiul, matusa si verisorii mei... si inca o amintire neclara... eram la predeal, sau busteni, eram mica, era zapada, derdelus, cred ca mai era un copil, dar nu stiu cine, si ne dadeam cu saniuta pe derdelus... sanie clasica, cu talpici de fier... nu ne mai saturam si intr-un tarziu maica-mea, crizata, m-a luat cu forta ...

Zilele trecute citeam, cumva accidental, niste povestiri-nuvele... care mi-au displacut. si n-am cum sa nu le citesc, ca le scanez (sunt scrise la masina de scris si trebuie transpuse in format electronic, printr-un program OCR). Iari am citit alta aberatiuca, proba de traducere a lui alex pentru o editura; nici asta nu mi-a prea placut, desi e clar scrisa mai bine ca nuveletele de ocr-izat. si ma-ntrebam: oare-am devenit eu prea pretentioasa (sucita), sau pur si simplu am nimerit lecturi proaste in ultima vreme?! Imi place sa cred ca e vorba de ultima varianta. Desi nici prima varianta nu-i complet exclusa, c-am observat, in ultima vreme, din cauza oboselii si a agitatiei, ca sunt cam pleostita. Whatever. Am inceput sa scriu post-ul asta vineri... de-atunci au trecut doua zile ploioase, mohorate si reci (starea vremii), pe jumatate dormite, pe jumatare presarate cu activitati casnice. Da' chiar am chef sa citesc o carte buna, sau sa vad un film bun.

Ei, si-a fost si petrecerea Ringier... club Kristal, ambianta placuta, lume multa, mancare buna, bautura, muzica, dans. A fost reusita. Mai reusita decat cea pe care am prins-o anul trecut la mccann. Singura diferenta in favoarea anului trecut e colectivul: anu' trecut dtp-ul si traficul dansau de rupeau in timp ce altii stateau lemn tanase; anu' asta, capital a lipsit de pe ringul de dans pana dupa ora 12... concluzie: dtp-ul si traficul de la mccan sunt mai de viata decat redactia capital. cei de la capital s-au dezmortit abia dupa ce-au baut, tarziiiu. In rest, reusit, foarte reusit totul. Ei, acum in general, despre petreceri de tot soiul... ca in ultimele luni, de cand am scris ultima data despre petrecerile trecute, au mai fost inca destule... Cum e o petrecere reusita? O petrecerie in care oamenii au chef sa se simta bine. Si atunci nici nu conteaza daca e un loc mic sau mare, daca e sau nu muzica, daca urmeaza sau nu un weekend inainte, daca se danseaza sau nu, daca e b...