După cum sunt zile în care tot ce îți propui se duce naibii din diverse motive care mai de care mai neașteptate, sunt și zile în care deși nu ți-ai propus musai să faci cutare și cutare, lucrurile, dacă le pui în mișcare, curg de la sine.
Așa a fost duminica trecută. Vorbisem de principiu cu Livia, mă întrebase daca vreau să merg la expoziția de ii de la MȚR, ca vorbise cu Dani și Elena și de principiu ar fi mers. Am zis da, vin și eu, se stabilește să ne vedem la ora 4. Apoi îmi zice că tot duminica, seara de la 7:30, ar fi un concert de colinde cu intrare liberă la catedrala Sf. Iosif. Mai zic și eu că la MȚR, de la 5, e și seară de teatru, primisem invitație pe facebook de la Cristian Fofirca ca joacă chiar el în piesa respectivă. Livia zice ok, depinde cât durează, ca să aibă timp să ajungă la concert. Apoi tot restul săptămânii a fost liniște, ne-am văzut fiecare de treburile sale, abia vineri am mai dat cu întrebarea, am întrebat-o și pe Elena dacă vine, a zis că vine la ii, dar la teareu și la colinde parcă nu, dar poate stăm în loc de asta la o cafea la o parolă. Ok zic, hai că vedem acolo.
Și s-a făcut duminică, zi și de votare pentru alegerile parlamentare. Știind că am activități, m-am trezit mai devreme decât m-aș fi trezit în mod normal într-o duminică casnică. Am ieșit târzior din casă, cam fix cât să ajungem la votare și de la secția de votare în pas de plimbare mai vioi până la intrarea în Herăstrău. Aici maică-mea și-a continuat plimbarea în parc, iar eu m-am îndreptat per pedes către MȚR pe Kiseleff. Am mers destul de relaxat, că aveam timp, m-am bucurat de razele soarelui, chiar cu dințișori cum erau. Am ajuns prima, apoi Dani, apoi Livia. Între timp mă sunase și Flori, îi povestisem și ei de planul nostru și a rămas că sosește și ea după ce termină cu preumblările prin Decathlon.
Noi, cele trei care ne adunaserăm am pornit să căutăm expoziția. Întâi era să intrăm pe la cinema, apoi ne-am întors spre intrare și am intrat la clubul țăranului. Băieții de la bar ne-au spus că nu-s siguri, dar s-ar putea să fie pe ușa din stânga, cea mai spre geam. Am văzut și afișul, deci suntem ok, pe drumul cel bun. Urcăm scări, vreo două etaje. Ne învârtim prin expoziție - foarte, foarte frumoasă și interesantă, mai trăncănim, între timp sună și Elena că ea abia atunci terminase de votat și urma să ajungă în vreo jumătate de oră... Flori apare direct, pozăm tot ce ne place, ne pozăm și pe noi, ne mai învârtim puțin apoi coborâm să căutăm sala unde se joacă piesa.
Din nou ne arată băieții de la bar direcția - acum era fix în direcția opusă expoziției, în capătul culoarului din dreapta barului. Găsim, găsim și locuri, ne așezăm mai la margine, în caz că durează să poată pleca fetele fără să deranjeze.
Avem timp chiar și să bem un vin fiert (scump, dom'le, scump! 10 lei!). Apoi începe piesa. Care era de fapt două. O scenetă mică prima, apoi piesulica propriu-zisă. Prima, jucată slăbuț, deh, de amatori. Dar onorabil. Apoi, după o scurtă pauză, a început ce-a de-a doua, Insomnia. Cum a început mi-am dat seama că am mai văzut piesa. Într-un iulie, cred, la BackYard, când s-a nimerit să fie și ziua Anei Ureche. Doamna care juca rolul nevestei cam exagera, Cristi era destul de natural. A fost plăcută piesa, ne-am amuzat, nici nu a durat prea mult, astfel încât ne-a mai rămas și timp să mâncăm ceva înainte să pornim spre concerul de colinde. Trăiască MBS-ul!
La masă s-a vorbit mult, toate despre tot, apoi s-a făcut vremea să plecăm. Ne-am îmbarcat în mașini (Livia și Flori erau șoferițele noastre) și am ajuns rapid la catedrală. Dar a durat o grămadă găsitul locului de parcare. Cât le așteptam pe fetele din mașina 2, am tras și o fugă la expoziția de lucrușoare handmade de la palatul Știrbei și să ne întoarcem. Fetele intraseră deja, ceea ce am făcut și noi. Am reperat-o pe Elena și apoi am mai înaintat. Concertul a fost frumos, unele colinde mi-au plăcut mai mult decât altele, dar statul în picioare și-a făcut treaba și au început să ne doară una-alta, să obosim, așa că am decis să mergem undeva să bem un ceai cald, ceva. Le-am sms-uit pe Dani și Livia, care prinseseră cumva loc pe scaune că mergem la ceai.
Noi am luat-o pe Calea Victoriei, și am mers până mi-a picat fisa că am fi aproape de Camera din Față. Am luat-o înspre ea, și, mare surpriză, am găsit și o masă liberă (cineva făcuse rezervare dar nu mai venise). Am luat loc în colțișor și ne-am delecat cu atmosfera și cu ceaiurile. Apoi ne anunță feltele că vin și ele. Am reîntregit gașca și am petrecut încă vreo oră și ceva tihnit, cu delicioasele ceaiuri, cu trăncăneli plăcute despre câte în lună și în stele. O seară foarte, foarte reușită!
Așa a fost duminica trecută. Vorbisem de principiu cu Livia, mă întrebase daca vreau să merg la expoziția de ii de la MȚR, ca vorbise cu Dani și Elena și de principiu ar fi mers. Am zis da, vin și eu, se stabilește să ne vedem la ora 4. Apoi îmi zice că tot duminica, seara de la 7:30, ar fi un concert de colinde cu intrare liberă la catedrala Sf. Iosif. Mai zic și eu că la MȚR, de la 5, e și seară de teatru, primisem invitație pe facebook de la Cristian Fofirca ca joacă chiar el în piesa respectivă. Livia zice ok, depinde cât durează, ca să aibă timp să ajungă la concert. Apoi tot restul săptămânii a fost liniște, ne-am văzut fiecare de treburile sale, abia vineri am mai dat cu întrebarea, am întrebat-o și pe Elena dacă vine, a zis că vine la ii, dar la teareu și la colinde parcă nu, dar poate stăm în loc de asta la o cafea la o parolă. Ok zic, hai că vedem acolo.
Și s-a făcut duminică, zi și de votare pentru alegerile parlamentare. Știind că am activități, m-am trezit mai devreme decât m-aș fi trezit în mod normal într-o duminică casnică. Am ieșit târzior din casă, cam fix cât să ajungem la votare și de la secția de votare în pas de plimbare mai vioi până la intrarea în Herăstrău. Aici maică-mea și-a continuat plimbarea în parc, iar eu m-am îndreptat per pedes către MȚR pe Kiseleff. Am mers destul de relaxat, că aveam timp, m-am bucurat de razele soarelui, chiar cu dințișori cum erau. Am ajuns prima, apoi Dani, apoi Livia. Între timp mă sunase și Flori, îi povestisem și ei de planul nostru și a rămas că sosește și ea după ce termină cu preumblările prin Decathlon.
Noi, cele trei care ne adunaserăm am pornit să căutăm expoziția. Întâi era să intrăm pe la cinema, apoi ne-am întors spre intrare și am intrat la clubul țăranului. Băieții de la bar ne-au spus că nu-s siguri, dar s-ar putea să fie pe ușa din stânga, cea mai spre geam. Am văzut și afișul, deci suntem ok, pe drumul cel bun. Urcăm scări, vreo două etaje. Ne învârtim prin expoziție - foarte, foarte frumoasă și interesantă, mai trăncănim, între timp sună și Elena că ea abia atunci terminase de votat și urma să ajungă în vreo jumătate de oră... Flori apare direct, pozăm tot ce ne place, ne pozăm și pe noi, ne mai învârtim puțin apoi coborâm să căutăm sala unde se joacă piesa.
Din nou ne arată băieții de la bar direcția - acum era fix în direcția opusă expoziției, în capătul culoarului din dreapta barului. Găsim, găsim și locuri, ne așezăm mai la margine, în caz că durează să poată pleca fetele fără să deranjeze.
Avem timp chiar și să bem un vin fiert (scump, dom'le, scump! 10 lei!). Apoi începe piesa. Care era de fapt două. O scenetă mică prima, apoi piesulica propriu-zisă. Prima, jucată slăbuț, deh, de amatori. Dar onorabil. Apoi, după o scurtă pauză, a început ce-a de-a doua, Insomnia. Cum a început mi-am dat seama că am mai văzut piesa. Într-un iulie, cred, la BackYard, când s-a nimerit să fie și ziua Anei Ureche. Doamna care juca rolul nevestei cam exagera, Cristi era destul de natural. A fost plăcută piesa, ne-am amuzat, nici nu a durat prea mult, astfel încât ne-a mai rămas și timp să mâncăm ceva înainte să pornim spre concerul de colinde. Trăiască MBS-ul!
La masă s-a vorbit mult, toate despre tot, apoi s-a făcut vremea să plecăm. Ne-am îmbarcat în mașini (Livia și Flori erau șoferițele noastre) și am ajuns rapid la catedrală. Dar a durat o grămadă găsitul locului de parcare. Cât le așteptam pe fetele din mașina 2, am tras și o fugă la expoziția de lucrușoare handmade de la palatul Știrbei și să ne întoarcem. Fetele intraseră deja, ceea ce am făcut și noi. Am reperat-o pe Elena și apoi am mai înaintat. Concertul a fost frumos, unele colinde mi-au plăcut mai mult decât altele, dar statul în picioare și-a făcut treaba și au început să ne doară una-alta, să obosim, așa că am decis să mergem undeva să bem un ceai cald, ceva. Le-am sms-uit pe Dani și Livia, care prinseseră cumva loc pe scaune că mergem la ceai.
Noi am luat-o pe Calea Victoriei, și am mers până mi-a picat fisa că am fi aproape de Camera din Față. Am luat-o înspre ea, și, mare surpriză, am găsit și o masă liberă (cineva făcuse rezervare dar nu mai venise). Am luat loc în colțișor și ne-am delecat cu atmosfera și cu ceaiurile. Apoi ne anunță feltele că vin și ele. Am reîntregit gașca și am petrecut încă vreo oră și ceva tihnit, cu delicioasele ceaiuri, cu trăncăneli plăcute despre câte în lună și în stele. O seară foarte, foarte reușită!
Comentarii