Treceți la conținutul principal

Zi ploioasă, atentate, serbarea lui Mitzi și frauda de nume

Am condensat două într-una. Că și ieri și azi a plouat ca toamna, dezolant și rece. Pe acest fond, am aflat că a fost ceva nasol în Belgia când Ana-Maria, fiica lui Domi, a postat că e safe. Nu știam de ce. Am cautat sa vad ce e, și am aflat. Și ca de obicei când afli astfel de vești, și se face părul măciucă. Când ura ia formă fizică și ucide. Și știi că puteai să fii tu acolo, așa, pur și simplu trecând, ceasul rău, pisica neagră.
Nu voi comenta pe marginea terorismului. Am avut lucrarea de licență pe tema asta, pe reflectarea terorismului în media, cu istoric, teorii șamd - la vremea aia era vorba de 11 septembrie.
Cu x ani după nu pot să zic că s-ar fi limpezit ceva. Ițele lumii sunt la fel de încurcate, cu mii de interese care trag diverse sfori în lume ca să își urmărească scopurile legate de bani și de putere. Iar alții, marionetele manevrate de cei interesați, se agită, vorbesc, se bat cu pumnii în piept, sau se instigă unii pe alții, sunt spălați pe creier, își pun bombe sau iau arma în mână ca să... ceva. Toți suntem manipulați, mai mult sau mai puțin - pentru că nu avem acces la informațiile reale, ci doar la ceea ce ni se livrează. Democrația a devenit demult o vorbă goală pe care o folosesc unii ca să-ți dea peste bot că nu ești destul de tolerant cu ce vor ei, sau destul de... naiba știe. Practic, din păcate, acum instituțiile statului lucrează în folosul unor grupuri de interese (financiare) și împotriva cetățenilor. Un fel de haiduci pe invers, care iau de la săraci ca să dea la bieții bogați cărora lumea întreagă nu le-ajunge. Da, structurile statale și europene nu mai reflectă deloc interesul oamenilor simpli, dar mimează cu mare artă acest lucru (cu ajutorul mass media, al liderilor de opinie, al noilor canale de media, al... tuturor mijloacelor de posibilă informare), ca să aibă legitimitate și să nu se trezească cu vreo răscoală, doamne ferește.
Și care e rezultatul? Păi ceva drăguț - crize economice, în urma cărora tot cei săraci sărăcesc pentru ca bogații să se îmbogățească și mai mult... Escaladarea violențelor interetnice și interreligioase - pentru ca aceiași unii bogați să obțină mai multă putere, mai multă legitimitate în a riposta în forță, în a limita libertățile cetățenilor (spre binele lor, desigur)... Crize de identitate la ninvel de individ - ca să fie mai ușor de manipulat... Tăvălugul fatal al lăcomiei unora declanșează alte și alte rele mai mari sau mai mici și ne dăm seama că suntem captivi într-un sistem mincinos, fățarnic, din care nu știm și nu putem ieși, pentru că e universalizat. Iar luminița ce se vede la capătul tunelului e locomotiva care vine șuierând. Dar asta nu-i deranjează pe lacomi, care vor să fie ei the shit aici și acum, că ce-o fi mai încolo nici nu contează. Ei, și în contextul ăsta, terorismul e o unealtă alimentată de unii și alții. Iar amărâții ăia spălați pe creier și îndoctrinați... sunt și ei victime ale sistemului. Desigur că ei nu își pot da seama, pentru că privesc doar o bucățică de realitate și... nu se gândesc... cui îi folosește asta? cine va trage foloasele? Islamul? evident că nu, doar niște șmecheri care se dau reprezentanți ai Islamului și prietenii lor de la masa bogaților. E oricum o contradicție flagrantă între o chestiune spirituală (cum ar fi religia, convingerile, sentimentele) și o acțiune violentă de orice fel (de la violența verbală până la cea fizică). Dar deh, oameni suntem și nu ni se pare c-ar fi atât de incompatibile, iar a-ți impune cu forța opinia, credința sau voința au fost dintotdeauna apanajul omului - din păcate. Păcat că de-atâta vreme se pare că nu am evoluat spiritual nici un milimetru.

Dar să trecem și la chestiuni mai vesele. Tot ieri era ziua lui Mitzi, așa că ne-am văzut în Piranha cu acea parte a găștii care a putut ajunge. O altă cârciumă care a devenit mult mai limpede de când cu no smoking. A fost tare haios, ne-am simțit bine cu toții, ne-am revăzut, am mai trăncănit câte și mai câte, am văzut și oameni demult nemaivăzuți, ca Ana Mihă și Cireșii... Dar, fiind zi de săptămână, ne-am cărat devreme, nu ne-am întins cât am fi vrut.

Azi, altă chestie. Am aflat că în grupul HaiHui, Nino, care într-o vreme părea că ar fi chiar co-organizator or smth, s-a dovedit că avea un interes. Practic a furat numele HaiHui, l-a făcut eHaiHui și îl folosește spre folosul propriu, organizează excursii paralele cu Hai-Hui... se folosește de această confuzie de nume de el creată ca să fure prectic clientele și prestigul lui Narcis, care e adevăratul HaiHui. Trist și urât, și per din tot sufletul ca Narcis să nu se simtă prea scârbit și să-și abandoneze pasiunea de a organiza călătorii.

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

draci de mare

A, nu, nu, nu e vorba de nervi. Sunt niste chestii, un soi de cochilii negre cam țepoase. Am găsit o grămadă pe plaja din 2 Mai. Habar n-am ce să fac cu ei, ca și cu pietrele bălțate pe care le-am adunat. Ce zi nebună, prima zi după mini-concediu! De unde cu o zi în urmă eram pe plajă și mă bălăceam la greu în apă, imediat ce-am ajuns la muncă - zbang! muncă pe brânci, am stat să terminăm tiparul pentru niște materiale urgente, care tot dădeau erori, și erau și ditamai chestiile de 2 metri una... da, am muncit de la 9 jumate dimineata... pana a doua zi la 1 noaptea. Eram cu toții zăbăuci, râdeam ca tâmpiții, ai fi jurat că suntem beți. Beți de muncă!

Pasul Rotunda și cabana Croitor. Și camparea la Lala Mică

După o zi lungă pe drumuri (am pornit pe la 9 din București cu 3 mașini și am ajuns pe înserate la destinație, mergând pe partea cu Moldova - am fost nițel terorizată când mi-am dat seama că mergem tot pe drumul pe care a fost accidentul lui Alex) am ajuns la Cîrlibaba, de unde se făcea drumul spre pasul Rotunda. Am bâjbâit foarte puțin și am găsit urcările spre cabană. Se ajunge cu mașina. Era destul de plină cabana, dar băieții vorbiseră deja și știam că avem locuri în anexă iar în rest ne bazam pe corturi. Vestea bună a fost că mai era liberă o cameră în cabană, în care intrai din sala de mese. Pot spune că a fost de-a dreptul boierie. Cabanierul e un nene de treabă, ne-a  ajuat cu informații, ne-a adus și lemne pentru focul de tabără - am făcut focul în afara cabanei, pe vatra deja amenajată, înconjurată de băncuțe, care ne-au servit și de masă pentru prima noastră masă de drumeți cu conserva în spinare. Până am fiert apa pentru supe s-a lăsat și întunericul și cabanierul ne

Călătorii cu Terra Incognita

De vreo un an jumate, ba chiar mai mult - de prin septembrie 2014 - am început să merg în excursii cu Terra Incognita . Am fost şi în excursii de o zi, şi de două, și de trei, am fost şi la teatru, şi la muzee, la operă... Am şi ratat multe excursii, că-s multe, ai de unde alege, numai timp şi bani să ai . Despre ele am scris la momentul respectiv, se găsesc pe blog la căutare după "Terra". Până să dau de ei, prin Elena, habar nu aveam că există astfel de grupuleţe care se organizează pentru excursii. Ar fi un soi de ieşiri cu prietenii pe care încă nu-i cunoşti. Da, pentru că inevitabil, dacă nu eşti asocial sau antisocial, te împrieteneşti măcar cu câţiva oameni. Aşa a fost pentru mine şi Elena în prima excursie. O ştiam doar pe ea, ea îl ştia oarecum, mai mult din auzite, ca prieten de familie, pe Răzvan - organizatorul principal. Şi prima excursie a fost în Ciucaş, la Cabana Ciucaş. Cu un pic de urcare pe drum forestier până la cabană şi cu urcat apoi pe vârful Ciucaş