Da, se apropie momentul călătoriei și încep să am mici emoții, palpitații, d-astea. Cei ce călătoresc frecvent în toate părțile probabil nu mai au demult nicio neliniște deosebită... dar eu, neumblată prin lume, am. Ei, o fi ca și cu călătoriile la munte... când mergi rar, sau la început, ti se pare așa o ditamai chestia... dar cu cât mergi mai des totul devine mai simplu, știi exact care-s lucrurile esențiale, le ai grupate undeva și făcutul bagajului ia maxim o oră cu totul. Iar emoțiile sunt legate mai degrabă de condiții meteo, de periculozitatea traseului, de niște parametri pe care-i ai clar în minte.