Ultima sută de metri. Pe 1 noiembrie tre' să eliberez garsoniera. Așa că săptămîna asta va fi un mic infern. Mi-am luat și concediu ca sa fiu sigură că, de bine de rău, vom reuși să ne cărăbănim de-aici în proaspăt zugrăvitul vechi apartament.
Cîteva zile (sper că nu mai mult de două) o să mai am plăcerea să dau peste meșterii cei măieștri care tre' să repare ce-au făcut în doru' lelii.
Pe de altă parte, ba o să împachetăm aici, ba o să despachetăm dincolo, iar în ziua x, cînd vor fi disponibili băieții de la PP cu o mașină de transport mare o să cărăm și chestiile voluminoase/grele. O să fie o dixtracție maximă. Nici nu știu ce să fac mai întâi.
Dar vorba ceea: om trăi și om vedea. O să treacă și asta.
Cîteva zile (sper că nu mai mult de două) o să mai am plăcerea să dau peste meșterii cei măieștri care tre' să repare ce-au făcut în doru' lelii.
Pe de altă parte, ba o să împachetăm aici, ba o să despachetăm dincolo, iar în ziua x, cînd vor fi disponibili băieții de la PP cu o mașină de transport mare o să cărăm și chestiile voluminoase/grele. O să fie o dixtracție maximă. Nici nu știu ce să fac mai întâi.
Dar vorba ceea: om trăi și om vedea. O să treacă și asta.
Comentarii