Treceți la conținutul principal

"Poliester bio"

BIO- Element de compunere cu sensul „(referitor la) viață”, care servește la formarea de substantive și adjective. [Pr.: bi-o] – Din fr. bio- (Sursa: DEX '98)
POLIESTÉR, poliesteri, s. m. Produs chimic macromolecular format din numeroase molecule de ester. [Pr.: -li-es-] – Din fr. polyester. (Sursa: DEX '98)

În ultima vreme, termenul "bio" atașat unui produs este folosit pentru a indica faptul că respectivul produs este rezultatul agriculturii organice, fără modificări genetice, fără adaosuri chimice de sinteză. Bio a înlocult "natural" deoarece acest termen a fost folosit abuziv și în mod mincinos de către industrii (alimentară, chimică, farmaceutică, cosmetică, textilă etc), care au susținut că produsele lor sunt "naturale" deși elementul "natural" din compoziția lor era în proporție infimă sau lipsea cu desăvârșire. Și atunci, cei care aveau produse cu adevărat naturale au căutat alt termen - și au ales "bio", "organic", "ecologic".

Azi, așteptând metroul spre serviciu, pe unul din monitoarele pe care se proiectau diverse reclame citesc: "H&M lansează noua colecție de haine ecologice" și apoi, în următorul cadru, apar informațiile suplimentare, pe un fundal verde: "Conscious Collection" și mai jos: "haine din bumbac bio, din in bio și POLIESTER BIO"
Bio si poliester sunt doi termeni incompatibili - părerea mea.

Căutând informații despre această aberație, aflu de aici că "poliesterul bio" e de fapt poliester RECICLAT. De unde rezultă că de fapt persoana/persoanele care au compus mesajul publicitar sunt varză când e vorba de sensul cuvintelor.
Oricum, cu siguranță că hainele din poliesterul reciclat nu vor fi mai ieftine, ci eventual mai scumpe decât altele, la fel și toate celelalte țoale eco. Doar așa, pentru ca omu' cu bani și simț ecologic (ăla care stinge becurile la ora pământului dar în rest face risipă...) trebuie să se simtă bine dând banul greu pentru a susține... ecologia. Că de fapt banii ăia se duc la oricine altcineva decât la bietul producător care ar trebui susținut...

Comentarii

Ralitsa a spus…
foarte tare jurnal Liuba! Bravo! :)))
Anonim a spus…
hai că asta m-a dat pe spate... poliester bio... mâine-poimâine vom afla și de plasticele bio și de OMG-urile bio și de mai știu eu ce alte aberații bio-tizate. Că de, minciuna, pardon, reclama vinde mizeria!

Postări populare de pe acest blog

draci de mare

A, nu, nu, nu e vorba de nervi. Sunt niste chestii, un soi de cochilii negre cam țepoase. Am găsit o grămadă pe plaja din 2 Mai. Habar n-am ce să fac cu ei, ca și cu pietrele bălțate pe care le-am adunat. Ce zi nebună, prima zi după mini-concediu! De unde cu o zi în urmă eram pe plajă și mă bălăceam la greu în apă, imediat ce-am ajuns la muncă - zbang! muncă pe brânci, am stat să terminăm tiparul pentru niște materiale urgente, care tot dădeau erori, și erau și ditamai chestiile de 2 metri una... da, am muncit de la 9 jumate dimineata... pana a doua zi la 1 noaptea. Eram cu toții zăbăuci, râdeam ca tâmpiții, ai fi jurat că suntem beți. Beți de muncă!

Pasul Rotunda și cabana Croitor. Și camparea la Lala Mică

După o zi lungă pe drumuri (am pornit pe la 9 din București cu 3 mașini și am ajuns pe înserate la destinație, mergând pe partea cu Moldova - am fost nițel terorizată când mi-am dat seama că mergem tot pe drumul pe care a fost accidentul lui Alex) am ajuns la Cîrlibaba, de unde se făcea drumul spre pasul Rotunda. Am bâjbâit foarte puțin și am găsit urcările spre cabană. Se ajunge cu mașina. Era destul de plină cabana, dar băieții vorbiseră deja și știam că avem locuri în anexă iar în rest ne bazam pe corturi. Vestea bună a fost că mai era liberă o cameră în cabană, în care intrai din sala de mese. Pot spune că a fost de-a dreptul boierie. Cabanierul e un nene de treabă, ne-a  ajuat cu informații, ne-a adus și lemne pentru focul de tabără - am făcut focul în afara cabanei, pe vatra deja amenajată, înconjurată de băncuțe, care ne-au servit și de masă pentru prima noastră masă de drumeți cu conserva în spinare. Până am fiert apa pentru supe s-a lăsat și întunericul și cabanierul ne

Călătorii cu Terra Incognita

De vreo un an jumate, ba chiar mai mult - de prin septembrie 2014 - am început să merg în excursii cu Terra Incognita . Am fost şi în excursii de o zi, şi de două, și de trei, am fost şi la teatru, şi la muzee, la operă... Am şi ratat multe excursii, că-s multe, ai de unde alege, numai timp şi bani să ai . Despre ele am scris la momentul respectiv, se găsesc pe blog la căutare după "Terra". Până să dau de ei, prin Elena, habar nu aveam că există astfel de grupuleţe care se organizează pentru excursii. Ar fi un soi de ieşiri cu prietenii pe care încă nu-i cunoşti. Da, pentru că inevitabil, dacă nu eşti asocial sau antisocial, te împrieteneşti măcar cu câţiva oameni. Aşa a fost pentru mine şi Elena în prima excursie. O ştiam doar pe ea, ea îl ştia oarecum, mai mult din auzite, ca prieten de familie, pe Răzvan - organizatorul principal. Şi prima excursie a fost în Ciucaş, la Cabana Ciucaş. Cu un pic de urcare pe drum forestier până la cabană şi cu urcat apoi pe vârful Ciucaş