Treceți la conținutul principal

zacusca, nunta si muraturi


după săptămână nebună cu topul, lucrurile s-au liniștit. topul era paginat. o săptămână s-au facut permutări de reclame și pagini. s-au mai adăugat 8 pagini, ca să mai prindem reclamă. a mai durat o săptămână până au obținut reclamele alea, plus încă o săptămână pentru a schimba o poza... nu orice poza, ci aceea a fraților-patroni ai noștri. și în final, s-a dus la tipar și topul.
între timp, mi-a venit ideea creață să facem zacuscă. ceea ce am și făcut. și încă în trei varante: una de vinete, una de ghebe și una de ardei. prima o făcurăm chiar după ce-am terminat cu topul, a doua imediat ce ne-am întors de la nunta de la sibiu și ultima, în weekendul asta. toate au ieșit bestial. acu’ avem zacuscă pentru toată iarna.
într-o marți, cred că acum doua săptămâni (ce repede trece vremea!), am reușit să ies cu Dana la alergat. inițial planul era să mergem pe stadionul tineretului, dar cum era contra cost, am preferat herăstrăul. și a fost foarte mișto.
apoi, de vinerea trecută pana luni am fost la sibiu, la nunta unui văr de-al lui Alex (al doilea, că anul trecut am fost, tot prin octombrie, la nunta primului). Foarte reușit, mini-vacanță. Duminică aflăm că Mirella (altă verișoară de-a lui Alex) ne-a cumpărat două găleți de ghebe de pe unde se dusese, spre munte (chiar noi o rugaserăm ca dacă mai trece pe-acolo să ne ia și nouă). Ei, și-așa că luni, imediat ce ne-am întors de la sibiu ne-am dus, am luat ghebele și-am trecut la șmotru: spălare și curățare de ghebe... vreo 4-5 kile.
iar apoi... încă o săptămână fără evenimente notabile, în afară de vremea rece, mohorâtă și ploioasă. iar vineri m-am hotărât să punem și murături. țup în piață, unde mai mult ne facem idee că toate-s scumpe, mai puțin varza și gogonelele. până la urmă am luat ardei, gogoșari și ceapă din care făcutam a treia tură de zacuscă, de data asta tip liutenița bulgărească. iar sâmbătă am ieșit relativ devreme și-am găsit și castraveți, și varză, și ne-am întors dim piață bine plouați și încărcați ca niște pomi de căciun. si gata, acu’ avem și murături pentru la iarnă.
ieri am ieșit spre seară în herăstrău... un cer fantastic, cu nori gri aprinși în portocaliu de soarele mergând spre asfințit.. niște culori fantastice, ireale, imposibil de redat. și mulți pescăruși ce foșgăiau în zbor aproape de luciul apei.

Comentarii

Trebaruna a spus…
liutenita asta a voastra mi-a trezit toate amintirile: Metallica, Sofia, Veliko, liutenita si carnatii aia adusi de tine (''Jandarm'', parca?), cazarea aia dubioasa din Veliko, inainte sa gasim pensiunea aia recomandata de Lonely Planet etc. te pup cu dor
liuba grecea a spus…
Te pup si eu. Pai hai pe la noi sa gusti liutenita (picanta) de casa. Iti dam si la pachet. Ce vremuri, ce vremuri!...

Postări populare de pe acest blog

draci de mare

A, nu, nu, nu e vorba de nervi. Sunt niste chestii, un soi de cochilii negre cam țepoase. Am găsit o grămadă pe plaja din 2 Mai. Habar n-am ce să fac cu ei, ca și cu pietrele bălțate pe care le-am adunat. Ce zi nebună, prima zi după mini-concediu! De unde cu o zi în urmă eram pe plajă și mă bălăceam la greu în apă, imediat ce-am ajuns la muncă - zbang! muncă pe brânci, am stat să terminăm tiparul pentru niște materiale urgente, care tot dădeau erori, și erau și ditamai chestiile de 2 metri una... da, am muncit de la 9 jumate dimineata... pana a doua zi la 1 noaptea. Eram cu toții zăbăuci, râdeam ca tâmpiții, ai fi jurat că suntem beți. Beți de muncă!

Pasul Rotunda și cabana Croitor. Și camparea la Lala Mică

După o zi lungă pe drumuri (am pornit pe la 9 din București cu 3 mașini și am ajuns pe înserate la destinație, mergând pe partea cu Moldova - am fost nițel terorizată când mi-am dat seama că mergem tot pe drumul pe care a fost accidentul lui Alex) am ajuns la Cîrlibaba, de unde se făcea drumul spre pasul Rotunda. Am bâjbâit foarte puțin și am găsit urcările spre cabană. Se ajunge cu mașina. Era destul de plină cabana, dar băieții vorbiseră deja și știam că avem locuri în anexă iar în rest ne bazam pe corturi. Vestea bună a fost că mai era liberă o cameră în cabană, în care intrai din sala de mese. Pot spune că a fost de-a dreptul boierie. Cabanierul e un nene de treabă, ne-a  ajuat cu informații, ne-a adus și lemne pentru focul de tabără - am făcut focul în afara cabanei, pe vatra deja amenajată, înconjurată de băncuțe, care ne-au servit și de masă pentru prima noastră masă de drumeți cu conserva în spinare. Până am fiert apa pentru supe s-a lăsat și întunericul și cabanierul ne

Călătorii cu Terra Incognita

De vreo un an jumate, ba chiar mai mult - de prin septembrie 2014 - am început să merg în excursii cu Terra Incognita . Am fost şi în excursii de o zi, şi de două, și de trei, am fost şi la teatru, şi la muzee, la operă... Am şi ratat multe excursii, că-s multe, ai de unde alege, numai timp şi bani să ai . Despre ele am scris la momentul respectiv, se găsesc pe blog la căutare după "Terra". Până să dau de ei, prin Elena, habar nu aveam că există astfel de grupuleţe care se organizează pentru excursii. Ar fi un soi de ieşiri cu prietenii pe care încă nu-i cunoşti. Da, pentru că inevitabil, dacă nu eşti asocial sau antisocial, te împrieteneşti măcar cu câţiva oameni. Aşa a fost pentru mine şi Elena în prima excursie. O ştiam doar pe ea, ea îl ştia oarecum, mai mult din auzite, ca prieten de familie, pe Răzvan - organizatorul principal. Şi prima excursie a fost în Ciucaş, la Cabana Ciucaş. Cu un pic de urcare pe drum forestier până la cabană şi cu urcat apoi pe vârful Ciucaş