Treceți la conținutul principal

toamna si nervi


azi, desi am plecat de-acasa cu voie buna, am reusit, pana s-ajung la munca, sa ma umplu de nervi. cauza? evidența populației, daravela cu eliberarea buletinelor. dar s-o luam pe firul evenimentelor (si al nervilor)
acu’ vreo luna primesc o scrisoare de la ing. im care ma anumta... ca o sa-mi expire buletinul, si ca imediat ce-l fac pe cel nou, tre’ sa ma prezint la ei ca sa „actualizeze“ datele. ok, drăguț, nu? ei, drăguț, poate, dar cu o lună înainte, când mi-a expirat cardul de ing, nu s-au deranjat să mă anunțe în vreun fel. oricum, zisei ca bine că m-au anunțat, mă uit pe buletin, expiră într-adevăr pe 4. caut pe net ce trebuie pentru eliberarea buletinului și programul secțiilor de poliție. Și aici începe „organizarea“ de fier a autorităților noastre. Dau întâi peste un site minunat de bine și de clar organivat, http://depabd.mai.gov.ro/, în care reușesc să mă prind că trebuie să mă uit la evidența persoanelor, la documente necesare. aici apar două „necunoscute“: de unde se pot lua timbrele fiscale de 4 lei și unde se plătește suma de 7 lei ce reprezintă contravaloarea cărții de identitate. Evident, nu precizează nimeni ceva de genul ăsta pe site-urile oficiale. doar din comentariile mai vechi ale diversilor cetățeni pe diverse site-uri aflu că ba se poate plăti numai la sediile locale de colectare a taxelor și impozitelor, ba că mai merge și la cec, în fine.
Caut mai departe programul secțiilor de poliție, în speranța că voi găsi, la secția la care sunt arondată, și programul biroului care se ocupa de buletine. Ei, surpriză: http://www.politiacapitalei.ro/index.php?option=com_content&task=view&id=1034&Itemid=1465! adică nu știm și nu ne interesează, căutați la ei, la DEPABD (primul link, la care deja fusesem, și care dădea doar ce acte îți trebuie, dar n-avea nicio grijă despre unde se găsesc rahaturile alea de biruri unde tre’ sa duci actele alea, și evident, nici vreun program de funcționare).
Nu mă las, mai caut și găsesc alt site minunat, http://www.dgepmb.ro/, unde, în fine, poți găsi adresele mărețelor birouri de evidență a populației și chiar și programul lor de funcționare! (http://www.dgepmb.ro/servicii-publice-comunitare/9).
Ei, și azi, înarmată cu acte și copii mă prezint la mizeria aia de birou care funcționează în cadrul secției de poliție. Am ajuns la ora 11. Surpriză! Programul scris cu pixul pe o hârtiuță lipită pe ușă era suficient de diferit de cel oficial, de pe site. Oricum, cert e că azi programul începea de la ora 12:30. Bun, mă preumblu, cu maică-mea cu tot după mine (ea trebuia să dea pe formular cu subsemnata că eu locuiesc la ea) și iau ce-mi lipsea, adica timbrul fiscal (de la poștă) și chitanța cu cei 7 lei pentru eliberarea buletinului (de la taxe și impozite). Când ajung înapoi la secție, de unde prima dată, la 11, era gol, nici țipenie pe hol, acu era buluc de lume, toți așteptând deschiderea... ghici?... a biroului de evidență a populației. M-au apucat toți dracii când am văzut grămădenia de lume (era de stat la coadă cu indulgență vreo două ore, dacă nu mai mult), mi-am băgat picioarele și m-am cărat. Dar cu siguranță că în orice zi aș veni și la orice oră va fi același puhoi de lume... normal, dacă ne gândim la ce program „generos“ au cei de la birourile curului... nu mai mult de șapte ore, pe care oricum le reduc cu de la ei putere, venind mai târziu... și oricum, eficiența și rapiditatea funcționarelor de la birourile de evidența populației, precum și nesfârșita lor amabilitate sunt bine știute. Așa încât cu mare drag aștept următoarea zi în care voi păși pragul minunatului birou de evidența populației, în care îmi voi pierde cu mult rost ore bune din timpul liber... Da’ cred ca daca vreo amabilă de la ghișeu o să fie prea amabilă o s-o mușc!

Comentarii

ralitsa a spus…
Vaaaaai.....Liuba, imi pot imagina prin ce ai trecut, eu, nu cred ca as fi reusit! Dar tare mult m-a amuzat modul cum ai povestit despre aceasta realitate din viata noastra...am ras mult la limbajul tau colorat:)))) Da, ce sa zic...decat ca si eu trebuia sa-mi refac toate actele deoarece expirau si vreau sa spun ca atunci cand m-am dus in Bulgaria pentru a le depune, nu mi-a luat decat o ora, totul fiind foarte bine organizat, de la taxa pe care trebuia sa o platesti pana pozele necesare, totul se realiza intr-un singur loc si asa nu am pierdut vreme si nervi, cu toate ca ma asteptam sa patesc exact asa cum ai patit si tu.

Postări populare de pe acest blog

draci de mare

A, nu, nu, nu e vorba de nervi. Sunt niste chestii, un soi de cochilii negre cam țepoase. Am găsit o grămadă pe plaja din 2 Mai. Habar n-am ce să fac cu ei, ca și cu pietrele bălțate pe care le-am adunat. Ce zi nebună, prima zi după mini-concediu! De unde cu o zi în urmă eram pe plajă și mă bălăceam la greu în apă, imediat ce-am ajuns la muncă - zbang! muncă pe brânci, am stat să terminăm tiparul pentru niște materiale urgente, care tot dădeau erori, și erau și ditamai chestiile de 2 metri una... da, am muncit de la 9 jumate dimineata... pana a doua zi la 1 noaptea. Eram cu toții zăbăuci, râdeam ca tâmpiții, ai fi jurat că suntem beți. Beți de muncă!

Pasul Rotunda și cabana Croitor. Și camparea la Lala Mică

După o zi lungă pe drumuri (am pornit pe la 9 din București cu 3 mașini și am ajuns pe înserate la destinație, mergând pe partea cu Moldova - am fost nițel terorizată când mi-am dat seama că mergem tot pe drumul pe care a fost accidentul lui Alex) am ajuns la Cîrlibaba, de unde se făcea drumul spre pasul Rotunda. Am bâjbâit foarte puțin și am găsit urcările spre cabană. Se ajunge cu mașina. Era destul de plină cabana, dar băieții vorbiseră deja și știam că avem locuri în anexă iar în rest ne bazam pe corturi. Vestea bună a fost că mai era liberă o cameră în cabană, în care intrai din sala de mese. Pot spune că a fost de-a dreptul boierie. Cabanierul e un nene de treabă, ne-a  ajuat cu informații, ne-a adus și lemne pentru focul de tabără - am făcut focul în afara cabanei, pe vatra deja amenajată, înconjurată de băncuțe, care ne-au servit și de masă pentru prima noastră masă de drumeți cu conserva în spinare. Până am fiert apa pentru supe s-a lăsat și întunericul și cabanierul ne

Călătorii cu Terra Incognita

De vreo un an jumate, ba chiar mai mult - de prin septembrie 2014 - am început să merg în excursii cu Terra Incognita . Am fost şi în excursii de o zi, şi de două, și de trei, am fost şi la teatru, şi la muzee, la operă... Am şi ratat multe excursii, că-s multe, ai de unde alege, numai timp şi bani să ai . Despre ele am scris la momentul respectiv, se găsesc pe blog la căutare după "Terra". Până să dau de ei, prin Elena, habar nu aveam că există astfel de grupuleţe care se organizează pentru excursii. Ar fi un soi de ieşiri cu prietenii pe care încă nu-i cunoşti. Da, pentru că inevitabil, dacă nu eşti asocial sau antisocial, te împrieteneşti măcar cu câţiva oameni. Aşa a fost pentru mine şi Elena în prima excursie. O ştiam doar pe ea, ea îl ştia oarecum, mai mult din auzite, ca prieten de familie, pe Răzvan - organizatorul principal. Şi prima excursie a fost în Ciucaş, la Cabana Ciucaş. Cu un pic de urcare pe drum forestier până la cabană şi cu urcat apoi pe vârful Ciucaş