Treceți la conținutul principal

deja februarie?


cand a trecut ianuarie? si cum? habar n-am.

chestii bune? pai am reusit sa ma vad de 2 ori (uau! in doua saptamani, consecutiv) cu fetele de la masterat. ne-am amuzat, ne-am pus la curent care ce-a mai facut... a fost misto. acu’ o sa ne straduim sa iesim o data si la o tzopaiala. sa vedem ce-o iesi. alta chestie buna e ca alex are de lucru, traduce de zor... sa speram ca va avea si in continuare... am iesit o data si cu fetele de la dansuri (a doua iesire am ratat-o eu)... l-am ajutat si eu la tradus pe alex, m-am chinuit putin cu cateva pagini, dar a fost misto, mi-am mai pus neuronii in miscare... am reusit in sfarsit sa gatesc prima mea ciorba de burta (visam s-o fac de mai bine de-o luna) si a iesit taaaare buna. Am citit si terminat in sfarsit cartea „199000 lei“ de Frederic Beigbeder, cumparata (si necitita) acum cel putin 5 ani, pe vremea masteratului in publicitate... m-am plimbat de x ori prin ninsoare (cred ca la fiecare ninsoare s-a nimerit sa trec prin parc), prin herastrau...
mai putin bune... am tras indelung de ultimii banuti ramasi dupa revelion pana pe 27 ianuarie... noroc ca mai aveam cate ceva prin congelator, am decimat toate ramasitele... zvonurile rele de prin companie se intetesc... am aflat ca a murit mama Cristinei... aproape toata luna m-am simtit cumva obosita, cand ma trezesc dimineata imi dau seama c-as mai dormi inca vreo doua ore... prietenii n-au mai dat semne de viata, au si ei treburile lor... si, weekendul asta, alex a reusit sa raceasca, sa faca febra 40+ (nu stiu exact cat, ca termometru n-avem), sa zaca la pat si sa sufere ingrozitor pana sa-i treaca (medicamente, doctori, nu, nici gand, câh!) cu ceaiuri si supe...
ei, si-acu’ sa vedem ce-o aduce si luna februarie...

Comentarii

cornishon a spus…
Beigbeder, eee, sa vezi si piesa, au facut pe la motoare, dupa dragostea dureaza trei ani, misto:)

Postări populare de pe acest blog

draci de mare

A, nu, nu, nu e vorba de nervi. Sunt niste chestii, un soi de cochilii negre cam țepoase. Am găsit o grămadă pe plaja din 2 Mai. Habar n-am ce să fac cu ei, ca și cu pietrele bălțate pe care le-am adunat. Ce zi nebună, prima zi după mini-concediu! De unde cu o zi în urmă eram pe plajă și mă bălăceam la greu în apă, imediat ce-am ajuns la muncă - zbang! muncă pe brânci, am stat să terminăm tiparul pentru niște materiale urgente, care tot dădeau erori, și erau și ditamai chestiile de 2 metri una... da, am muncit de la 9 jumate dimineata... pana a doua zi la 1 noaptea. Eram cu toții zăbăuci, râdeam ca tâmpiții, ai fi jurat că suntem beți. Beți de muncă!

Pasul Rotunda și cabana Croitor. Și camparea la Lala Mică

După o zi lungă pe drumuri (am pornit pe la 9 din București cu 3 mașini și am ajuns pe înserate la destinație, mergând pe partea cu Moldova - am fost nițel terorizată când mi-am dat seama că mergem tot pe drumul pe care a fost accidentul lui Alex) am ajuns la Cîrlibaba, de unde se făcea drumul spre pasul Rotunda. Am bâjbâit foarte puțin și am găsit urcările spre cabană. Se ajunge cu mașina. Era destul de plină cabana, dar băieții vorbiseră deja și știam că avem locuri în anexă iar în rest ne bazam pe corturi. Vestea bună a fost că mai era liberă o cameră în cabană, în care intrai din sala de mese. Pot spune că a fost de-a dreptul boierie. Cabanierul e un nene de treabă, ne-a  ajuat cu informații, ne-a adus și lemne pentru focul de tabără - am făcut focul în afara cabanei, pe vatra deja amenajată, înconjurată de băncuțe, care ne-au servit și de masă pentru prima noastră masă de drumeți cu conserva în spinare. Până am fiert apa pentru supe s-a lăsat și întunericul și cabanierul ne

Călătorii cu Terra Incognita

De vreo un an jumate, ba chiar mai mult - de prin septembrie 2014 - am început să merg în excursii cu Terra Incognita . Am fost şi în excursii de o zi, şi de două, și de trei, am fost şi la teatru, şi la muzee, la operă... Am şi ratat multe excursii, că-s multe, ai de unde alege, numai timp şi bani să ai . Despre ele am scris la momentul respectiv, se găsesc pe blog la căutare după "Terra". Până să dau de ei, prin Elena, habar nu aveam că există astfel de grupuleţe care se organizează pentru excursii. Ar fi un soi de ieşiri cu prietenii pe care încă nu-i cunoşti. Da, pentru că inevitabil, dacă nu eşti asocial sau antisocial, te împrieteneşti măcar cu câţiva oameni. Aşa a fost pentru mine şi Elena în prima excursie. O ştiam doar pe ea, ea îl ştia oarecum, mai mult din auzite, ca prieten de familie, pe Răzvan - organizatorul principal. Şi prima excursie a fost în Ciucaş, la Cabana Ciucaş. Cu un pic de urcare pe drum forestier până la cabană şi cu urcat apoi pe vârful Ciucaş