Treceți la conținutul principal

Metallica, Sofia, Veliko Tarnovo & friends



Cate peripetii marunte s-au intamplat de cand ne-am vorbit sa mergem la Metallica, pe 25 iulie, la sofia... Dupa ce-am luat biletele, peste vreo luna sau chiar doua, s-a anuntat Metallica si in Romania... Pe urma, a renuntat Ana-Maria Miha la bilet... l-am inhatzat eu pt Alex... pe urma au fost faimoasele discutii legate de cazare, Alex a renuntat sa mai vina, eu nu... Pe urma nu s-a mai auzit nimic pana cu 2 zile inainte de plecare... In fine, ne-am adunat vineri dimineata la OMV-ul de langa City Mall... la 7... lipsa la apel Domi... care s-a (a fost) trezit abia la 7 si 15, cand ne-am dat seama ca e o probl... evident, intre timp, unii ne-am distrat, altii s-au enervat... deja primele semne de schisma in grup au inceput sa apara, palide... in fine, ajunge si Domi... ne imbarcam in cele 3 masini... Evident in masina lui Domi a fost cel mai misto... Domi, Ana, io, Raluca si Iulian, prieten de-al lui Laurentiu... Nu-i stiam nici pe Laurentiu, nici pe Iulian, dar s-au dovedit a fi de gasca. Ei, asadar, mergem, mergem, mergem spre sofia... ne razletim, iar ne adunam... Ajungem in Sofia pe la 3 si ceva, gasim hotelu', ne cazam... Bagam o bere, o gustare, si-apoi pornim catre stadion, sub organizarea grupului stresat si organizat... noi, masina lu' Domi, deja eram priviti ca niste oi negre... Mergem mult si bine pe jos prin Sofia, in cautarea stadionului... nu eram deloc siguri ca mergem in directia buna (din cauza minunatelor placute cu nume de strazi, care lipseau aproape cu desavarsire...), in fine, intrebam pe unii, pe altii, ajungem. Stadionul plin ochi, locuri canci, am stat pe scari, in picioare...

organizare proasta, coada la bere de o ora si ceva, in fine... un personaj care trasnea a transpiratie, bine ca la un moment dat s-a carat... Metallica au cantat bestial, nici nu se putea altfel, a fost superb...
a fost o experienta care a meritat.

Ei, si dupa concert... a inceput distractia. hai sa vizitam Sofia noaptea... am mers si-am mers si-am mers, am vazut centrul istorico-politic, am vazut de-afara catedrala Aleksandr Nevski si Sfanta Sofia, am citit explicatiile, am ajuns cumva pe la zona cu cladiri oficiale (adunarea nationala, ministere etc)... ne dureau picioarele, voiam sa mancam si mai ales sa bem ceva... unii, din aripa chibzuita, au plecat la hotel sa doarma... restul am continuat sa bantuim prin oras, cautand o carciuma... intr-un final am gasit una, dar unde ne-au zic ceva ca peste o ora... n-am inteles peste o ora ce, ca nu o prea rupea pe engleza... asadar ne-am carat... era un magazin nonstop pe-aproape, am luat cate ceva de potolit foamea si setea, si-apoi... la hotel. Noi, aripa oilor negre, ne-am adunat, am trancanit, am baut beri (raluca, nebunatico!)... Micul dejun trebuia sa fie la ora 9, da' noi, oile negre, am zis ca si 10 fara un sfert e ok... Dar la 10 fix daca n-au strans bulgarii micul dejun-bufet suedez... abia am mai apucat cate ceva resturi...
oamenii stresati si organizat au hotarat ei si pt noi sa ne adunam in fatza hotelului la 11... noi am aparut pe la 11:20... drept care nervi, stresuri, chestii pe capul lor.. noi voiam sa mergem la Veliko Tarnovo, era decis deja ca o sa ramanem acolo peste noapte... altii au zis clar si ritos ca ei vor sa ajunga in Bucuresti sambata, dar c-or sa treaca prin veliko tarnovo... iar restul erau semi-nehotarati daca or sa ramana sau nu. Primii au plecat grabitzii, care voiau sa faca si un tur al Sofiei... Apoi am plecat si noi, cele 2 masini ramase... Am ajuns si la Veliko, trecand printr-o ploaie zdravana... iar la intrarea in oras ne pierdem unii de altii... iar nervi, iar neintelegeri, ne gasim cu greu, iarasi fiecare cu interesu' sau, unii zic hai sa vizitam cetatea, noi zicem hai sa gasim intai cazare... Pana la urma am plecat sa cautam cazare noi trei gagigi, Ana, Raluca si io... intai n-am gasit nimic, am mers in jos pe-o strada si am luat la rand toate pensiunile... nu gaseam, intrebam daca ne pot recomanda altceva prin imprejurime, ei ne trimiteau mai in josul strazii... si asa ajungem la cea mai dubioasa intamplare a calatoriei... ne trimit unii la guesthouse Oseana... dam sa intram, usa de lemn, inchisa zdravan... hai sa sunam la interfon... intreaba raluca daca au camere... zice ca da... o rugam pe apropitara sa vina sa discutam... dupa ceva timp deschide usa o tipa intre doua varste... cu o claie de par grizonat facut permanent, machiata, foarte decoltata, intr-o rochie scurta colorata strident... avea si niste ochi verzi alunecosi... gagicile, disperate ca nu gasisem cazare, mai-mai sa zica ca gata, luam aici camere... la care io zic hai sa vorbim cu restul... dupa e inchide aia usa, le zic, bai, voi ati vazut cum arata aia? si ce casa ferecata are? asta are moaca de matroana. (o fi fost sau poate nu, dar era taaare dubioasa). drept care renuntam la ideea de a lua camere acolo, zicem sa ne intoarcem in centru... sa cautam un hotel-pensiune despre care auziseram ca e misto... hotel confort... Il gasim, tragem si-acolo o emotie, ca sunam la usa si nu deschide nimeni, dar intre timp vine de prin vecini gazda, are si camere... incepem sa sunam oamenii... care se cam risipisera...
in fine, in concluzie, dupa multe gandeli si razgandeli am ramas in veliko numai patru: Domi, Ana, Raluca si eu. Ei, si abia atunci a fost cel mai bine, fara oameni stresanti care sa ne faca programul dupa cum le convine lor... Am vizitat cetatea, care e foarte frumoasa, si un sat-muzeu din apropiere, Arbanasi.. Dupa care am plecat linistiti catre bucuresti. Pozele din Veliko Tarnovo (traiasca aparatu' foto al lui alex) sunt aici: http://picasaweb.google.ro/liubagrecea/BulgariaVelikoTarnovo

Comentarii

lucian a spus…
bun asa. asteptam cu sufletu' in gura o descriere a unuia dintre muzicanti ds. Bulgaria si/sau Metallica.
ms, Liuba.
Trebaruna a spus…
Splendide poze ai facut, Liubovi draga! Ai vazut, mai, ca pana la urma ai prins barza in poza? Da' n-am vazut fluturele. ;( Te pup
Anonim a spus…
Denisa : buna..e adevarat ca din cand in cand imi mai arunc un ochi pe blog-ul tau..It's nice si in loc sa citesc carti citesc la tine..:)
Si ati plecat asadar la sofia pentru metallica..nu pot spune ca inteleg ac. lucru, dar excursia cu siguranta a fost incantatoare. Si pozele sunt super ! denisa ( ne-am intalnit de cateva ori impreuna cu Dana D)
liuba grecea a spus…
pentru Denisa. Merci mult de tot. Apropo, tu mai vii la dansuri?
pupici!
liuba grecea a spus…
pentru Trebaruna. Da mai, n-as fi crezut ca o sa iasa vreo barza in poza aia... este, dar asa mica, de-ar putea fi si un tzantzar. Iar fluturele... daca n-a vrut sa iasa in poza...:(
pupici!
liuba grecea a spus…
pentru Lucian. Cu placere. Am avut si ce povesti, chiar au fost multe, multe chestii amuzante... se poate scrie si un roman, la o adica :)
Anonim a spus…
nu am mai venit, desi ma simt bine cand dansez, ceva insa imi lipseste...so, astept noi povestiri..mai ales ca stiu ca in curand o sa urmeze o noua calatorie..e adevarat, mai aproape, la Breaza :)

Postări populare de pe acest blog

draci de mare

A, nu, nu, nu e vorba de nervi. Sunt niste chestii, un soi de cochilii negre cam țepoase. Am găsit o grămadă pe plaja din 2 Mai. Habar n-am ce să fac cu ei, ca și cu pietrele bălțate pe care le-am adunat. Ce zi nebună, prima zi după mini-concediu! De unde cu o zi în urmă eram pe plajă și mă bălăceam la greu în apă, imediat ce-am ajuns la muncă - zbang! muncă pe brânci, am stat să terminăm tiparul pentru niște materiale urgente, care tot dădeau erori, și erau și ditamai chestiile de 2 metri una... da, am muncit de la 9 jumate dimineata... pana a doua zi la 1 noaptea. Eram cu toții zăbăuci, râdeam ca tâmpiții, ai fi jurat că suntem beți. Beți de muncă!

Pasul Rotunda și cabana Croitor. Și camparea la Lala Mică

După o zi lungă pe drumuri (am pornit pe la 9 din București cu 3 mașini și am ajuns pe înserate la destinație, mergând pe partea cu Moldova - am fost nițel terorizată când mi-am dat seama că mergem tot pe drumul pe care a fost accidentul lui Alex) am ajuns la Cîrlibaba, de unde se făcea drumul spre pasul Rotunda. Am bâjbâit foarte puțin și am găsit urcările spre cabană. Se ajunge cu mașina. Era destul de plină cabana, dar băieții vorbiseră deja și știam că avem locuri în anexă iar în rest ne bazam pe corturi. Vestea bună a fost că mai era liberă o cameră în cabană, în care intrai din sala de mese. Pot spune că a fost de-a dreptul boierie. Cabanierul e un nene de treabă, ne-a  ajuat cu informații, ne-a adus și lemne pentru focul de tabără - am făcut focul în afara cabanei, pe vatra deja amenajată, înconjurată de băncuțe, care ne-au servit și de masă pentru prima noastră masă de drumeți cu conserva în spinare. Până am fiert apa pentru supe s-a lăsat și întunericul și cabanierul ne

Călătorii cu Terra Incognita

De vreo un an jumate, ba chiar mai mult - de prin septembrie 2014 - am început să merg în excursii cu Terra Incognita . Am fost şi în excursii de o zi, şi de două, și de trei, am fost şi la teatru, şi la muzee, la operă... Am şi ratat multe excursii, că-s multe, ai de unde alege, numai timp şi bani să ai . Despre ele am scris la momentul respectiv, se găsesc pe blog la căutare după "Terra". Până să dau de ei, prin Elena, habar nu aveam că există astfel de grupuleţe care se organizează pentru excursii. Ar fi un soi de ieşiri cu prietenii pe care încă nu-i cunoşti. Da, pentru că inevitabil, dacă nu eşti asocial sau antisocial, te împrieteneşti măcar cu câţiva oameni. Aşa a fost pentru mine şi Elena în prima excursie. O ştiam doar pe ea, ea îl ştia oarecum, mai mult din auzite, ca prieten de familie, pe Răzvan - organizatorul principal. Şi prima excursie a fost în Ciucaş, la Cabana Ciucaş. Cu un pic de urcare pe drum forestier până la cabană şi cu urcat apoi pe vârful Ciucaş