sunt unele zile in care toate sunt aiurea. singurul lucru reusit de ieri a fost trecerea prin parc in drumul spre casa. miros de iarba proaspat cosita, soare orbitor pe undele lacului, oameni, caini, pasari. verde, verde, verde crud, iarba, frunze, flori... panselutze multicolore...
in rest... senzatia de "ce caut eu aici?". tare nu imi place senzatia asta... se apropie vremea despicatului firului in 4x4 exponential. pana atunci, mai vedem, mai vietuim. cum e omul... mereu e un ceva care parca parca scartzaie, un motiv cat de mic care nu te lasa sa simti o multumire deplina...
in fine, sa lasam asta. n-am mai scris ceva consistent de multa vreme pe blog... n-am starea potrivita. lucruri se intampla, evenimente au loc, ganduri vin si trec, prieteni ne ies in cale... timpul trece ca un hotz de buzunare, fara sa-l simti...
in rest... senzatia de "ce caut eu aici?". tare nu imi place senzatia asta... se apropie vremea despicatului firului in 4x4 exponential. pana atunci, mai vedem, mai vietuim. cum e omul... mereu e un ceva care parca parca scartzaie, un motiv cat de mic care nu te lasa sa simti o multumire deplina...
in fine, sa lasam asta. n-am mai scris ceva consistent de multa vreme pe blog... n-am starea potrivita. lucruri se intampla, evenimente au loc, ganduri vin si trec, prieteni ne ies in cale... timpul trece ca un hotz de buzunare, fara sa-l simti...
Comentarii