Treceți la conținutul principal

vineri 13

Sunt pur si simplu zile cand totul e wrong... Si mult de munca, ti se fac reprosuri aiurea, te stresezi pentru fel de fel de prostii, cei la care tii sunt indiferenti, total straini, iti trec prin minte ganduri fara rost, te incearca senzatii ciudate, te intrebi daca esti in toate mintile... Zile miiinunate, cand nimic nu e in regula, totul e aiurea si simti ca nu stii ce cauti in lumea asta, care ti-e locul... ca esti a little alien. Asa a fost (si inca mai este) ziua de azi...
Bine ca macar a fost soare afara. Si ca maine ies cu prietenii la iarba verde... Si ca maine seara ma duc sa dansez cu fetele in club... Si asa ma fac ca uit de golul din suflet - care suflet, ce suflet, dom'le... ala care doare, ca sa stii ca n-ai murit inca...
Cam pesimisto-trista ziua asta... biata zi, parc-ar fi ea de vina! Hmmm, nu se poate sa nu gasesc si ceva bun in ziua asta... niste e-mailuri amuzante de la prieteni... niste ganduri ale altcuiva despre femei... o gluma... cam putin. A, si un mar inflorit pe drumul spre munca, norii alungati de vant prin fatza soarelui... Un film cam siropos dar dragut (ce n-as da acum sa vad un film bun, dar bun, din ala care sa-ti innoade neuronii si sa-ti atinga sensibilitatea artistica...)
Dar sa zambim, maine va fi mai bine... sau macar va fi o noua zi, un nou inceput... it's the first day from the rest of your life, vorba unui cantec (oare e cu "from"? habar n-am, am uitat si engleza pe care n-am stiut-o... ha ha ha).

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

draci de mare

A, nu, nu, nu e vorba de nervi. Sunt niste chestii, un soi de cochilii negre cam țepoase. Am găsit o grămadă pe plaja din 2 Mai. Habar n-am ce să fac cu ei, ca și cu pietrele bălțate pe care le-am adunat. Ce zi nebună, prima zi după mini-concediu! De unde cu o zi în urmă eram pe plajă și mă bălăceam la greu în apă, imediat ce-am ajuns la muncă - zbang! muncă pe brânci, am stat să terminăm tiparul pentru niște materiale urgente, care tot dădeau erori, și erau și ditamai chestiile de 2 metri una... da, am muncit de la 9 jumate dimineata... pana a doua zi la 1 noaptea. Eram cu toții zăbăuci, râdeam ca tâmpiții, ai fi jurat că suntem beți. Beți de muncă!

Pasul Rotunda și cabana Croitor. Și camparea la Lala Mică

După o zi lungă pe drumuri (am pornit pe la 9 din București cu 3 mașini și am ajuns pe înserate la destinație, mergând pe partea cu Moldova - am fost nițel terorizată când mi-am dat seama că mergem tot pe drumul pe care a fost accidentul lui Alex) am ajuns la Cîrlibaba, de unde se făcea drumul spre pasul Rotunda. Am bâjbâit foarte puțin și am găsit urcările spre cabană. Se ajunge cu mașina. Era destul de plină cabana, dar băieții vorbiseră deja și știam că avem locuri în anexă iar în rest ne bazam pe corturi. Vestea bună a fost că mai era liberă o cameră în cabană, în care intrai din sala de mese. Pot spune că a fost de-a dreptul boierie. Cabanierul e un nene de treabă, ne-a  ajuat cu informații, ne-a adus și lemne pentru focul de tabără - am făcut focul în afara cabanei, pe vatra deja amenajată, înconjurată de băncuțe, care ne-au servit și de masă pentru prima noastră masă de drumeți cu conserva în spinare. Până am fiert apa pentru supe s-a lăsat și întunericul și cabanierul ne

Călătorii cu Terra Incognita

De vreo un an jumate, ba chiar mai mult - de prin septembrie 2014 - am început să merg în excursii cu Terra Incognita . Am fost şi în excursii de o zi, şi de două, și de trei, am fost şi la teatru, şi la muzee, la operă... Am şi ratat multe excursii, că-s multe, ai de unde alege, numai timp şi bani să ai . Despre ele am scris la momentul respectiv, se găsesc pe blog la căutare după "Terra". Până să dau de ei, prin Elena, habar nu aveam că există astfel de grupuleţe care se organizează pentru excursii. Ar fi un soi de ieşiri cu prietenii pe care încă nu-i cunoşti. Da, pentru că inevitabil, dacă nu eşti asocial sau antisocial, te împrieteneşti măcar cu câţiva oameni. Aşa a fost pentru mine şi Elena în prima excursie. O ştiam doar pe ea, ea îl ştia oarecum, mai mult din auzite, ca prieten de familie, pe Răzvan - organizatorul principal. Şi prima excursie a fost în Ciucaş, la Cabana Ciucaş. Cu un pic de urcare pe drum forestier până la cabană şi cu urcat apoi pe vârful Ciucaş