Iar traim vremuri isto(e)rice. Agitatie, basescu suspendat, manifestatii, furtuna intr-un pahar cu apa... Desertaciunea desertaciunilor... Sigur ca toate astea au importanta pe plan international, economic samd... Dar ce sa faci daca ai nostri politicieni dovedesc, inca o data, daca mai era nevoie, ca n-au decat o patrie, si anume interesul personal... Sa-si joace mica lor partida de alba-neagra, ca si cum ar fi atemporali, intangibili iar faptele lor nu ar avea nici un fel de urmari... Mi-e sila. De ceva vreme incerc sa evit sa ma gandesc la toate astea, dar vezi bine ca nu te lasa, porcariile astea vin peste tine, ti se baga in ochi, nu te lasa sa te detasezi... Ce bine era daca locuiam in padure, fara mass-media, intr-o realitate paralela, intr-o lume fara mizeriile generate de altii... Sigur, ar fi evazionism, rupere/fuga de realitate... dar ce bine ar fi...
A, nu, nu, nu e vorba de nervi. Sunt niste chestii, un soi de cochilii negre cam țepoase. Am găsit o grămadă pe plaja din 2 Mai. Habar n-am ce să fac cu ei, ca și cu pietrele bălțate pe care le-am adunat. Ce zi nebună, prima zi după mini-concediu! De unde cu o zi în urmă eram pe plajă și mă bălăceam la greu în apă, imediat ce-am ajuns la muncă - zbang! muncă pe brânci, am stat să terminăm tiparul pentru niște materiale urgente, care tot dădeau erori, și erau și ditamai chestiile de 2 metri una... da, am muncit de la 9 jumate dimineata... pana a doua zi la 1 noaptea. Eram cu toții zăbăuci, râdeam ca tâmpiții, ai fi jurat că suntem beți. Beți de muncă!
Comentarii