La ce bun toate astea? La ce bun tot zbuciumul, agitatia, nervii, dorintele, supararile, iubirile, suferintele, incercarile... La un moment dat obosesti si totul iti pare lipsit de sens. Ce caut eu in viata mea... ce rost am, oare trebuie sa am un rost? Oare viata e un vis (da, sunt altii mult mai destepti care si-au pus problemele astea...)urat sau mai putin urat? Cine sunt eu... ce sa fac sa scap din cusca (ma simt ca un soricel din acela care invarteste toata viata la cusca lui ca o roata)... Intrebari in general fara raspuns... sau fara un raspuns batut in cuie, clar, intrebari cu mii de raspunsuri la alegere... Nu-i nimic, e doar oboseala. M-as duce sa dorm putin, cum spunea Marin Sorescu (in Raceala).
A, nu, nu, nu e vorba de nervi. Sunt niste chestii, un soi de cochilii negre cam țepoase. Am găsit o grămadă pe plaja din 2 Mai. Habar n-am ce să fac cu ei, ca și cu pietrele bălțate pe care le-am adunat. Ce zi nebună, prima zi după mini-concediu! De unde cu o zi în urmă eram pe plajă și mă bălăceam la greu în apă, imediat ce-am ajuns la muncă - zbang! muncă pe brânci, am stat să terminăm tiparul pentru niște materiale urgente, care tot dădeau erori, și erau și ditamai chestiile de 2 metri una... da, am muncit de la 9 jumate dimineata... pana a doua zi la 1 noaptea. Eram cu toții zăbăuci, râdeam ca tâmpiții, ai fi jurat că suntem beți. Beți de muncă!
Comentarii